Fizicianul devenit bancher. Cine este miliardarul din spatele Revolut, aplicația care a revoluționat domeniul bancar

Nikolay Storonsky este miliardarul din spatele Revolut, aplicaţia care a revoluţionat domeniul bancar. De la profesia de fizician, el a devenit bancherul fintech, scrie Aleph News.

Nikolay Storonsky, fizician de profesie, devenit bancher, a început să construiască Revolut în 2014, când avea numai 29 de ani.

Născut în Rusia, studiile şi le-a făcut la Institutul de Fizică şi Tehnologie din Moscova, mutându-se apoi în Londra pentru a lucra drept comerciant, mai întâi la Lehman Brothers, colosul financiar intrat în faliment în 2008, iar apoi la Credit Suisse, una dintre cele mai mari bănci din Elveţia.

Cum a luat naștere ideea Revolut

La fel ca multe alte concepte de business de succes, Revolut a luat naştere în urma unei frustrări personale: incapacitatea de a minimiza cu uşurinţă costul cheltuielilor de bani în străinătate, conform siteului CharlieHR.

Iubind să călătorească, Storonsky obişnuia adesea să părăseasca ţara pentru mici deplasări. Însă cu fiecare ocazie, se confrunta cu probleme legate de schimbul valutar. În timp, acest lucru a creat o nemulţumire pentru antreprenor.

Astfel a luat naştere ideea construirii unei platforme care să faciliteze cheltuielie externe şi schimburile valutare. Proiectul a fost pus în aplicare cu ajutorul lui Vlad Yatsenko şi al fostului dezvoltator Credit Suisse şi Deutsche Bank.

La început, Storonsky a strâns 3,5 milioane de dolari pentru startup, lansând Revolut ca platformă de schimb la 1 iulie 2015. Fiind un concept nou şi convenabil, Revolut a beneficiat de interesul multor investitori. În următorii doi ani, proiectul a fost evaluat la suma de 350 de milioane de dolari.

Compania a adăugat şi alte servicii financiare la platorfmă, cum ar fi schimbul de criptomonede sau plăţile peer-to-peer (P2P), potrivit YourTechStory.

În 2018, Revolut a strâns 250 de milioane de dolari într-o altă rundă de finanţare, condusă de DST Global, cu sediul în Hong Kong. După eveniment, proiectul a fost evaluat la suma de 1,7 miliarde de dolari. În acelaşi an, compania a fost clasată pe locul trei în topul companiilor LinkedIn (startup-uri din Marea Britanie).

Astfel, Revolut devine unul dintre fintech-urile cu cea mai rapidă creştere, înregistrând în prima parte a anului 2019 peste 4 milioane de utilizatori, dintre care jumătate utilizând cardul de debit Revolut.

Ce funcții oferă aplicația Revolut

Aplicaţia oferă retragerea a aproximativ 120 de valute prin intermediul bancomatelor, iar aproximativ 29 de valute pot fi trimise persoanelor care utilizează direct platforma.

De asemenea, aplicaţia acceptă schimbul de criptomonede cu 20 de monede fiat diferite. Criptomonedele acceptate de aplicaţie includ Bitcoin (BTC), Ethereum (ETH), Litecoin (LTC), Bitcoin Cash (BCH), XRP etc. Aplicaţia are şi propriul portofel care poate fi utilizat pentru a efectua plăţi online, mai menţionează sursa citată.

De ce a avut succes Revolut?

Şi totuşi, cum a reuşit Storonsky să facă din Revolut un business de succes într-un timp atât de scurt? Rezultatele pozitive au venit în urma ritmului de lucru rapid. Proiectele sunt începute şi finalizate în câteva săptămâni. Majoritatea personalului lucrează la sfârşit de săptămână şi până noaptea târziu, însă nu fiindcă sunt obligaţi, afirmă Storonsky, ci pentru că aşa doresc ei. Mentalul colectiv al companiei este construit pe temelia unui volum de muncă masiv, element esenţial pentru „câştigarea jocului”.

Acest lucru nu pare să sperie potenţialii noi angajaţi, compania fiind într-o creştere continuă. Totuşi, Nikolay spune că una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat este găsirea unor persoane care să se poată adapta programului solicitant.

Cea mai grea sarcină este „angajarea unor oameni extraordinari, care au un IQ extrem de ridicat şi un set de abilităţi specifice, precum şi mentalitatea potrivită pentru aceste tipuri de condiţii”, relatează CharlieHR.

Nu este uşor să urmezi o rutină centrată pe muncă precum cea a lui Storonsky. Locuieşte la 40 de minute de birou, lucrând de la 8 dimineaţa până la 10:30 seara. Fiind întrebat cum este viaţa lui în afara muncii, acesta răspunde: „Merg uneori în vacanţă, dar foarte rar. 99,5% din viaţa mea este legată de muncă”.

Cât despre angajaţi, el afirmă: „Este vorba dacă vor să lucreze foarte greu timp de trei până la cinci ani, dar apoi să nu mai lucreze niciodată, sau să lucreze 30 de ani şi să rămână la aceeaşi condiţie”.

Nu există nicio îndoială că ritmul şi inteligenţa lui Storonsky l-au dus acolo unde se află astăzi. „Depinde de caracterul tău”, spune el, conform CharlieHR: „A începe ceva nou este extrem de dificil. Constant eşti nevoit să dărâmi ziduri. Pentru asta ai nevoie de inteligenţă şi caracter”.

El recunoaşte că acesta este modul în care a fost crescut, fiind motivat pe tot parcursul vieţii de îndeplinirea unor idealuri măreţe: „Am avut întotdeauna aceeaşi atitudine de când eram tânăr, dar cred că depinde şi de unde pleci: ţara ta, trecutul tău sau şcoala pe care ai făcut-o”.

Cât valorează Revolut

Revolut a declarat că recent a strâns 800 de milioane de dolari într-o nouă rundă de finanţare condusă de SoftBank şi Tiger Global.

În prezent, compania este evaluată la 33 de miliarde de dolari, o creştere de şase ori mai mare faţa de 2020, când proiectul era evaluat la 5,5 miliarde dolari.

Cea mai recentă rundă de finanţare face ca Revolut să fie a doua cea mai mare companie fintech din Europa, în spatele gigantului Klarna, potrivit datelor CB Insights. Proiectul este, de asemenea, cel mai mare fintech din Marea Britanie, depăşind firma de plăţi Checkout.com.

#revolut #istorie #afacere #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.