De ce unii au scumpit pâinea? Instituția vinovată și compania favorizată în cumpărarea grâului din rezerva de stat

Agenția Rezerve Materiale (ARM), instituție subordonată Ministerului Afacerilor Interne s-ar face vinovată de faptul că unele întreprinderi au majorat prețul la pâine, după ce ar fi oferit condiții preferențiale companiei „Ancom Agro” SRL la scoaterea grâului alimentar din rezerva de stat pentru împrospătare. La o asemenea decizie a ajuns Consiliul Concurenței (CC), care a sesizat pe cazul dat și Serviciul de Informații și Securitate (SIS), scrie Realitatea.md.

Astfel, în cadrul investigației CC s-a constatat că în perioada iulie 2020 – aprilie 2021, restrângerea concurenței de către ARM, s-a manifestat prin descalificarea neîntemeiată a întreprinderilor participante la concursul organizat în iulie 2020, aplicarea selectivă și neargumentată a unor proceduri diferite de desemnare a întreprinderilor-beneficiare către care urma a fi eliberat grâul alimentar cu titlu de împrospătare și favorizarea prin preț a „Ancom Agro” SRL, respectiv acordarea de privilegii pentru activitatea pe piața comercializării grâului alimentar.

„ARM, în calitate de autoritate responsabilă, nu a reacționat prompt la problemele provocate de seceta anului precedent, fapt confirmat, inclusiv prin oferirea răspunsurilor tardive către solicitanți, având în vedere că unul din scopurile creării rezervelor de stat este asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, în cazul apariţiei unor fenomene sociale sau economice şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi. Faptele anticoncurențiale admise de ARM au cauzat lipsa grâului pe piață la prețuri rezonabile (în primul semestru al anului 2021), respectiv unii producători – solicitanți ai grâului din rezervele de stat, în consecință, au majorat prețul de comercializare a produselor de panificație”, se arată în investigația CC.

Consiliul Concurenței a constatat că a fost încălcate prevederile Legii concurenței, de către Agenția Rezerve Materiale, prin limitarea drepturilor întreprinderilor de procurare, stabilirea de condiții discriminatorii și acordarea de privilegii neprevăzute de lege pentru activitatea „Ancom Agro” SRL.

Totodată, CC a venit cu recomandarea de a modifica cadrul normativ primar, secundar și/sau departamental, în partea ce ține de modalitatea de eliberare a bunurilor din rezervele de stat și/sau de mobilizare, în vederea respectării principiilor concurenței.

Amintim că, în primăvara anului curent un val de proteste și nemulțumiri a stârnit decizia autorităților de atunci, guvernare care era asigurată de PSRM, pentru faptul că a permis exportul de grâu din țară, din rezerva de stat, care a fost scos pentru împrospătare.

Atunci, președinta țării a solicitat Guvernului să impună moratoriu pe export a grâului, însă recomandarea a fost satisfăcută doar pentru câteva zile, ulterior fiind permis acest lucru.

Tot atunci, Agenția Rezerve Materiale dădea asigurări că totul decurge conform procedurilor legale și nimeni nu este favorizat sau implicat în scheme ilegale.

Precizăm că, la 9 august curent, președintele CC, Marcel Răducan, și membra plenului Ala Popescu au depus cerere de demisie. Parlamentul urmează să aprobe cererile la 13 august curent, în cadrul ședinței extraordinare.

#paine #ARM #scumpire #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia din stânga Nistrului a traversat în anul 2025 cea mai profundă criză economică și socială din ultimele cel puțin două decenii și jumătate, afirmă Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”. Declarațiile au fost făcute vineri, 6 februarie 2026, în cadrul emisiunii Analize economice cu Veaceslav Ioniță, unde analistul a prezentat date care indică o prăbușire simultană a principalilor indicatori macroeconomici, fără precedent în istoria recentă a regiunii.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, PIB-ul pe cap de locuitor a înregistrat în 2025 o scădere dramatică pe malul stâng al Nistrului. Dacă pe malul drept PIB-ul a ajuns la 8,4 mii de dolari per capita, pe malul stâng acesta s-a situat la doar 3,8 mii de dolari, diferența crescând la 2,2 ori, față de 1,9 ori în 2024. Estimările arată că economia de pe malul drept a încheiat anul 2025 cu o creștere de 2,7%, în timp ce pe malul stâng s-a consemnat o contracție de cel puțin 18%, cea mai mare din ultimii 25 de ani. Comparativ cu anul 2010, PIB-ul regiunii este mai mic cu 13%, situația fiind mai gravă decât acum 15 ani, în pofida faptului că regiunea a trecut deja prin trei crize economice majore.

Industria, pilonul de bază al economiei din stânga Nistrului, a suferit cea mai mare prăbușire din istorie, susține economistul. Producția industrială estimată pentru 2025 este de aproximativ 12 miliarde de lei, în scădere cu peste 30% într-un singur an, cea mai abruptă cădere de la începutul industrializării regiunii. În prezent, industria funcționează la circa 75% din nivelul anului 1989, iar structura economiei rămâne extrem de vulnerabilă, în condițiile în care aproximativ 60% din activitate depinde direct de gazul din Federația Rusă, în special prin sectorul energetic și metalurgic.

Diferențele dintre cele două maluri ale Nistrului s-au accentuat și la capitolul venituri ale populației. În 2025, salariul mediu lunar pe malul drept este estimat la cel puțin 15.700 de lei, în timp ce pe malul stâng acesta a ajuns la doar 7.800 de lei, de două ori mai mic. Dacă în urmă cu zece ani salariile din stânga Nistrului erau comparabile sau chiar mai mari, în prezent decalajul s-a adâncit semnificativ: veniturile au crescut cu peste 10 mii de lei pe malul drept, față de doar 1.300 de lei pe malul stâng.

Situația pensionarilor este descrisă de analist drept alarmantă. Pensia medie lunară pe malul drept a ajuns în 2025 la 4.200 de lei, în timp ce pe malul stâng este sub 1.900 de lei, de 2,2 ori mai mică. În ultimul an, pensiile reale au crescut cu 2,5% pe malul drept, dar au scăzut cu 8,9% pe malul stâng. Comparativ cu acum zece ani, pensionarii din stânga Nistrului trăiesc mai prost, iar nivelul real de trai este similar celui de acum 25 de ani.

Creșterea prețurilor a erodat suplimentar puterea de cumpărare. În 2025, inflația a fost de 14,7% pe malul stâng și de 7% pe malul drept. Pe termen lung, în ultimii 25 de ani, prețurile din stânga Nistrului au crescut de 11,1 ori, față de 6,7 ori pe malul drept, în pofida avantajelor legate de costurile mai mici la energie și servicii.

Exporturile au atins, la rândul lor, un minim istoric. În 2025, volumul exporturilor din stânga Nistrului a coborât la 436 de milioane de dolari, cel mai mic nivel din ultimii 20 de ani. Totodată, structura exporturilor s-a schimbat radical: aproximativ 70% din livrările externe au fost direcționate către malul drept, România și alte state ale Uniunii Europene, în timp ce exporturile către Federația Rusă s-au redus la doar 25 de milioane de dolari.

„Stânga Nistrului a intrat în 2025 în cea mai profundă criză economică și socială din ultimii cel puțin 25 de ani. Industria s-a prăbușit, PIB-ul a scăzut dramatic, exporturile sunt la minim istoric, iar populația – atât salariații, cât și pensionarii – trăiește mai prost decât în urmă cu un deceniu. Este o situație extrem de complicată, fără precedent pentru regiune”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.