Echipele a patru Ministere s-au ales cu oameni noi. Vor fi secretari de stat!

Echipele a patru Ministere, cum ar fi cel al Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), al Finanțelor, al Afacerilor Interne (MAI) și al Muncii și Protecției Sociale se vor mări. La ședința Guvernului condusă de prim-ministra Natalia Gavrilița din ziua de joi, 19 august curent, au fost aprobate unanim numiri pentru funcțiile de secretar de stat, scrie Realitatea.md.

Astfel, ministrul de Externe, Nicu Popescu, l-a prezentat pe Vladimir Cuc cu 17 ani de experință în domeniul afacerilor externe și cooperare cu OSCE. A activat inclusiv pe segmentul domeniului integrării.

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Viorel Gherciu, a propus numirea lui Vasile Șarban în funcția de secretar de stat la Minister, unde și-a început activitatea cu mulți ani în urmă în calitate de specialist principal. Este licențiat în domeniul agriculturii și a participat vizibil la mai multe activități în acest sens.

Jana Costachi a fost propusă pentru numire în funcția de secretar de stat de către ministra de Interne, Ana Revenco. Este licențiată în filologie și drept. Are doctorat în sociologie și o vechime de muncă de 20 de ani în calitate de expert internațional pe proiecte de asistență tehnică.

Ultima numire pentru funcția de secretat de stat a fost în cadrul Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Ministrul Marcel Spatari l-a prezentat pe Vasile Cușca, spunând că deține o vastă experiență în asistență socială, odată ce din 1999 și-a început activitatea în cadrul Ministerului în calitate de specialist. Până în prezent a fost șef al Direcției politici de protecție a drepturilor persoanelor cu dizabilități.

Toți patru își vor începe activitatea din data de 20 august 2021.

#ministere #secretari de stat #echipa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.