Marcel Spătaru: Ne dorim să eliminăm discrepanța dintre salariile femeilor și bărbaților

Implementarea politicilor de creștere a calității resurselor umane, prin promovarea formării profesionale la locul de muncă, dezvoltarea și punerea în aplicare a strategiilor de învățare de-a lungul vieții, stimularea creării de locuri de muncă decente la sate, eficientizarea proceselor de facilitare a angajării în câmpul muncii a șomerilor, a tinerilor, persoanelor cu dizabilități, sunt doar câteva din acțiunile pe care și le propune Ministerul Muncii și Protecției Sociale să le realizeze pentru următorul an, strategii, care se regăsesc în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, supus astăzi consultărilor publice, scrie Realitatea.md.

Prioritar, responsabilii Ministerului au declarat că își propun patru obiective: creșterea ratei de ocupare – tot ce ține de dezvoltarea economică a întreprinderilor mici și mijlocii, sporirea calificării și competitivității forței de muncă – tot ce ține de reorganizare a instituțiilor de învățământ și sporirea calității acestuia, suport suplimentar pentru integrarea grupurilor vulnerabile pe piața muncii – fiind vorba de persoane cu dizabilități, precum și consolidarea capacităților constituționale a celora implicați în elaborarea și implementarea politicii de ocupare a forței de muncă.

Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spătaru a declarat că, prioritatea zero va fi integrarea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități și remunerarea echitabilă în baza genului.

„Ne propunem să remunerăm egal muncile pe bază de gen, între femei și bărbați. Este un obiectiv permanent, dar totuși suntem gata să discutăm pe acest subiect inclusiv cu societatea civilă. Ne dorim să eliminăm discrepanța dintre salariile femeilor și bărbaților”, a spus ministrul Muncii și Protecției Sociale.

De asemenea, Guvernul își propune ca în perioada de referință să modifice cadrul legislativ în domeniul muncii și protecției sociale, în așa fel în cât să fie eliminate lacunele, să integreze șomerii în câmpul muncii, angajarea suplimentară a circa 560 de asistenți personali, majorarea a alocației pentru îngrijire, însoțire și supraveghere, majorarea pensiei minime până la 2000 de lei aprobată, indexarea anuală a pensiilor ținând cont de creșterea economică, introducerea pensiei anticipate pentru carieră lungă, reexaminarea anuală a pensiilor etc.

Un subiect aparte, Marcel Spătaru a declarat că este intenția de a combate achitarea salariilor în plic sau cum este numită „munca la negru”, precum și fenomenul care ia amploare în ultima perioadă „munca la gri” – ceea ce presupune de fapt un contract încheiat între angajator și angajat, doar că oficial muncitorul primește un salariu minim pe economie, iar în plic un surplus de bani nedeclarați.

Mai multe detalii despre Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022, supus astăzi consultărilor publice puteți găsi aici.

Consultările publice au fost transmise live pe Rlive.md și au participat atât reprezentanții instituției, cât și cei ai patronatelor, sindicatelor și chiar a organizațiilor străini ce au reprezentanți în țara noastră.

#campul muncii #guvernare #angajare #salarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.