Tendinţe: Va persista munca de la distanţă şi după pandemie?

19 Sept. 2021, 10:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
19 Sept. 2021, 10:38 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Angajaţii din birouri nu se vor întoarce probabil fulltime la birou deoarece companiile s-au obişnuit deja cu aranjamente flexibile în timpul pandemiei, a spus recent şefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde.

Iar mulţi salariaţi au descoperit că le este mult mai bine dacă măcar câteva zile pe săptămână ar lucra de acasă sau poate de pe plaja mării sau de la cabana din vârf de munte. Apoi, pandemia nu se va termina prea curând.

Într-un interviu pentru CNBC, Marc Benioff, CEO-ul companiei americane de software Salesforce, a remarcat că populariatea muncii de la distanţă în rândul angajaţilor de rând i-a luat pe şefii din business prin surprindere.

„La birou nu se întorc atât de mulţi angajaţi pe cât s-au aşteptat şefii lor“, a spus Benioff. „Se observă un număr foarte mic de oameni la birou pentru că angajaţii sunt mai productivi de acasă.“ Munca de la distanţă este percepută ca având şi dezavantaje. Unii anagajaţi cred că lipsa contactului şi a interacţiunii cu colegii şi şefii are un impact negativ asupra dezvoltării carierei. Pandemia a adus schimbări mari în ceea ce priveşte modul în care muncim, determinând multe com­panii să treacă de la o cultură având în centru biroul, la moduri mai flexibile de muncă. Totul este într-o fază experimentală, în condiţiile în care companiile încearcă să creeze şi să testeze modele de lucru post-pandemie eficiente pentru propriile operaţiuni şi angajaţi, scrie BBC.

Multe organizaţii fac tot posibilul pentru a face munca mai flexibilă, cât şi mai puţin împovărătoare graţie ultimelor dezbateri privitoare la sănătatea mentală, echilibrul dintre muncă şi viaţă şi burnout.

Unele companii merg pe modelul remote, în timp ce altele optează pentru modelul hibrid.

Cu sediul în Varşovia, dar cu huburi importante în San Francisco, Londra şi Berlin, Codility, care ajută firmele de inginerie să angajeze talente, are peste 150 de angajaţi în 30 de ţări. Înainte de pandemie, compania era deja flexibilă cu structura, însă pe fondul pandemiei CEO-ul acesteia, Natalia Panowicz, a decis să treacă definitiv la o structură remote.

Este un proces în plină desfăşurare, iar liderii de companii va trebui să-şi adapteze strategiile viitoare în faţa unor noi provocări, cum ar fi epuizarea angajaţilor, criza forţei de muncă şi perspectiva unor noi tulpini de coronavirus.

Însă nu toţi sunt mulţumiţi de această tranziţie. Într-un interviu acordat CNBC, CEO-ul Salesforce Marc Benioff remarca faptul că popularitatea muncii de la distanţă i-a luat pe şefii de companii prin surprindere, iar unii ezită adesea să cedeze controlul, chiar dacă s-a dovedit că munca de la distanţă este mai productivă.

În Europa, marile companii au fost obligate să amâne revenirea la birou după apariţia tulpinii delta, scrie Bloomberg. În timp ce City-ul londonez asistă la revenirea la birou a unui număr în creştere de oameni, unele bănci oferă de asemenea aranjamente flexibile.

Şefa BCE Christine Lagarde a admis că mari părţi ale forţei de muncă nu dispun de „luxul de a alege“.

În Europa de est, majoritatea polonezilor şi-ar dori să lucreze de la distanţă cel puţin două zile pe săptămână, după ce s-au obişnuit cu acest mod de lucru, notează The First News.

În SUA, interesul faţă de munca de la distanţă a crescut puternic în timpul pandemiei şi persistă chiar în condiţiile redeschiderii economiei, sugerând că tendinţa s-ar putea menţine şi după pandemie, sugerează un studiu recent realizat de Glassdoor, potrivit CNBC.

05 Sept. 2026, 10:22
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
05 Sept. 2026, 10:22 // Slider //  bani.md

Astăzi, 5 septembrie, a fost lansată Consultarea Publică CP-03, cea de-a treia rundă din ciclul de consultări publice organizate în cadrul procesului de reactualizare a Planului Urbanistic General al municipiului Chișinău – PUG Chișinău 2040.

Consultarea CP-03 se desfășoară în perioada 4 septembrie – 7 octombrie 2026 și aduce în atenția publicului trei Studii de Fundamentare importante pentru dezvoltarea viitoare a municipiului: „Dezvoltare Economică”, „Infrastructura Edilitară / Utilități Publice” și „Servicii Publice”.

Cele trei studii privesc orașul din perspective strâns legate între ele: unde și cum se dezvoltă economia, dacă infrastructura poate susține dezvoltarea orașului și dacă serviciile publice sunt amplasate și dimensionate corespunzător nevoilor locuitorilor.

Studiul „Dezvoltare Economică” analizează structura economiei municipiului, zonele cu funcții economice, locurile de muncă și potențialul noilor sectoare de dezvoltare. Concluziile sale vor contribui la stabilirea și protejarea zonelor economice și la o mai bună corelare a investițiilor cu infrastructura și mobilitatea.

Studiul „Infrastructura Edilitară / Utilități Publice” analizează starea și capacitatea rețelelor de alimentare cu apă, canalizare, energie termică, energie electrică, gaze naturale și telecomunicații. Una dintre întrebările esențiale este dacă infrastructura existentă poate susține noile dezvoltări și unde sunt necesare modernizări sau extinderi.

Studiul „Servicii Publice” analizează accesul populației la educație, sănătate, servicii sociale, culturale, transport și alte servicii de interes public, inclusiv modul în care acestea sunt distribuite între centru, cartierele periferice și localitățile componente.

PUG-ul este documentul care va orienta dezvoltarea urbanistică a municipiului până în anul 2040. Studiile de Fundamentare reprezintă baza tehnică necesară pentru ca viitoarele soluții urbanistice să pornească de la situația reală a orașului.

Prin urmare, înainte de a stabili unde și în ce condiții se poate construi, unde trebuie păstrate terenuri pentru activități economice și dotări publice, ce infrastructură trebuie dezvoltată și cum pot fi distribuite mai echilibrat serviciile, este necesar ca problemele, necesitățile și prioritățile municipiului să fie corect identificate.

Tocmai de aceea, consultarea publică urmărește nu doar prezentarea studiilor, ci și colectarea observațiilor, propunerilor și informațiilor din partea cetățenilor, specialiștilor, instituțiilor publice, mediului academic, mediului de afaceri și societății civile.

Consultarea este deschisă în perioada 04 septembrie – 07 octombrie 2026.

Ședința publică va avea loc la 23 septembrie 2026, ora 13:00, în incinta Preturii sectorului Buiucani, strada Mihai Viteazu nr. 2, municipiul Chișinău, în format hibrid – cu participare fizică și online. Observațiile și propunerile pot fi transmise pe întreaga perioadă a consultării, până la 07 octombrie 2026.

„Chișinăul anului 2040 se planifică astăzi. Invităm locuitorii municipiului și toate părțile interesate să consulte materialele CP-03 și să contribuie cu observații, propuneri și recomandări la reactualizarea Planului Urbanistic General”, transmite Primăria Capitalei.