Tendinţe: Va persista munca de la distanţă şi după pandemie?

19 Sept. 2021, 10:38
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
19 Sept. 2021, 10:38 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Angajaţii din birouri nu se vor întoarce probabil fulltime la birou deoarece companiile s-au obişnuit deja cu aranjamente flexibile în timpul pandemiei, a spus recent şefa Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde.

Iar mulţi salariaţi au descoperit că le este mult mai bine dacă măcar câteva zile pe săptămână ar lucra de acasă sau poate de pe plaja mării sau de la cabana din vârf de munte. Apoi, pandemia nu se va termina prea curând.

Într-un interviu pentru CNBC, Marc Benioff, CEO-ul companiei americane de software Salesforce, a remarcat că populariatea muncii de la distanţă în rândul angajaţilor de rând i-a luat pe şefii din business prin surprindere.

„La birou nu se întorc atât de mulţi angajaţi pe cât s-au aşteptat şefii lor“, a spus Benioff. „Se observă un număr foarte mic de oameni la birou pentru că angajaţii sunt mai productivi de acasă.“ Munca de la distanţă este percepută ca având şi dezavantaje. Unii anagajaţi cred că lipsa contactului şi a interacţiunii cu colegii şi şefii are un impact negativ asupra dezvoltării carierei. Pandemia a adus schimbări mari în ceea ce priveşte modul în care muncim, determinând multe com­panii să treacă de la o cultură având în centru biroul, la moduri mai flexibile de muncă. Totul este într-o fază experimentală, în condiţiile în care companiile încearcă să creeze şi să testeze modele de lucru post-pandemie eficiente pentru propriile operaţiuni şi angajaţi, scrie BBC.

Multe organizaţii fac tot posibilul pentru a face munca mai flexibilă, cât şi mai puţin împovărătoare graţie ultimelor dezbateri privitoare la sănătatea mentală, echilibrul dintre muncă şi viaţă şi burnout.

Unele companii merg pe modelul remote, în timp ce altele optează pentru modelul hibrid.

Cu sediul în Varşovia, dar cu huburi importante în San Francisco, Londra şi Berlin, Codility, care ajută firmele de inginerie să angajeze talente, are peste 150 de angajaţi în 30 de ţări. Înainte de pandemie, compania era deja flexibilă cu structura, însă pe fondul pandemiei CEO-ul acesteia, Natalia Panowicz, a decis să treacă definitiv la o structură remote.

Este un proces în plină desfăşurare, iar liderii de companii va trebui să-şi adapteze strategiile viitoare în faţa unor noi provocări, cum ar fi epuizarea angajaţilor, criza forţei de muncă şi perspectiva unor noi tulpini de coronavirus.

Însă nu toţi sunt mulţumiţi de această tranziţie. Într-un interviu acordat CNBC, CEO-ul Salesforce Marc Benioff remarca faptul că popularitatea muncii de la distanţă i-a luat pe şefii de companii prin surprindere, iar unii ezită adesea să cedeze controlul, chiar dacă s-a dovedit că munca de la distanţă este mai productivă.

În Europa, marile companii au fost obligate să amâne revenirea la birou după apariţia tulpinii delta, scrie Bloomberg. În timp ce City-ul londonez asistă la revenirea la birou a unui număr în creştere de oameni, unele bănci oferă de asemenea aranjamente flexibile.

Şefa BCE Christine Lagarde a admis că mari părţi ale forţei de muncă nu dispun de „luxul de a alege“.

În Europa de est, majoritatea polonezilor şi-ar dori să lucreze de la distanţă cel puţin două zile pe săptămână, după ce s-au obişnuit cu acest mod de lucru, notează The First News.

În SUA, interesul faţă de munca de la distanţă a crescut puternic în timpul pandemiei şi persistă chiar în condiţiile redeschiderii economiei, sugerând că tendinţa s-ar putea menţine şi după pandemie, sugerează un studiu recent realizat de Glassdoor, potrivit CNBC.

22 Oct. 2026, 17:17
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
22 Oct. 2026, 17:17 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, unul dintre cele mai importante proiecte pentru securitatea energetică a Republicii Moldova, ar urma să fie pusă în funcțiune la sfârșitul lunii octombrie sau, cel târziu, la începutul lunii noiembrie. Cu toate acestea, Ministerul Energiei nu oferă o garanție fermă că termenul va fi respectat, după numeroasele amânări ale proiectului. Secretarul de stat Carolina Novac a declarat, în Parlament, că aceasta este informația transmisă instituției și a recunoscut că lucrările s-au confruntat cu probleme tehnice și dificultăți în identificarea echipamentelor necesare.

Subiectul a fost abordat după ce deputatul Petru Burduja i-a cerut reprezentantei Ministerului Energiei să confirme public că proiectul va deveni operațional la sfârșitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie, în condițiile în care termenele de finalizare au fost amânate în repetate rânduri.

„Întreb pentru ca să audă și cetățenii: nu se va schimba acest termen? Având în vedere că este vorba despre securitatea energetică și că, din 2024 până în prezent, s-a amânat de mai multe ori darea în exploatare a acestui proiect, rog încă o dată să confirmați că va fi pus în funcțiune în perioada menționată”, a solicitat parlamentarul.

În răspunsul său, Carolina Novac a reiterat calendarul anunțat anterior, dar a precizat că acesta reprezintă informația de care dispune Ministerul Energiei.

„Aceasta este informația pe care am primit-o. Sfârșitul lunii octombrie și maximum începutul lunii noiembrie. Aceasta este informația pe care o pot oferi”, a declarat secretara de stat.

Oficialul de la Ministerul Energiei a subliniat că punerea în funcțiune a liniei reprezintă o prioritate majoră pentru Ministerul Energiei, în special în contextul apropierii sezonului rece, când siguranța alimentării cu energie electrică devine esențială.

„Pentru noi, la Ministerul Energiei, acest proiect este de maximă importanță, cu atât mai mult când intrăm în sezonul de iarnă și vrem să ne asigurăm că acest proiect este pus în operare și linia este energizată efectiv”, a explicat Novac.

Secretara de stat a atras însă atenția că respectarea termenelor nu trebuie să compromită cerințele tehnice și de securitate. Potrivit acesteia, toate lucrările trebuie executate la standardele necesare pentru a evita eventuale probleme în exploatare.

Carolina Novac a oferit și explicații privind dificultățile care au întârziat finalizarea proiectului. Una dintre acestea a fost defecțiunea unui autotransformator, echipament esențial pentru funcționarea infrastructurii energetice, care a necesitat reparații în Spania.

„Autotransformatorul care era defect și a fost livrat din Spania a fost reparat în perioada august–septembrie”, a precizat oficialul.

O altă problemă a vizat identificarea unor cabluri necesare pentru liniile terțiare de 35 kV. Potrivit secretarei de stat, echipamentele au fost identificate cu ajutorul consultanților implicați în proiect, însă procesul a fost îngreunat de deficitul regional de componente pentru infrastructura energetică.

Novac a explicat că situația este influențată inclusiv de războiul din Ucraina, unde bombardamentele rusești asupra infrastructurii energetice au crescut cererea pentru echipamente de înaltă tensiune și componente specializate.

„Vedeți și în Ucraina ce se întâmplă. Sunt bombardamente asupra infrastructurii critice de energie electrică și atunci există și o anumită penurie în regiune pentru identificarea acestor echipamente”, a declarat reprezentanta Ministerului Energiei.

Aceasta a dat asigurări că echipamentele necesare au fost identificate și că lucrările continuă într-un ritm accelerat.

Linia electrică Vulcănești–Chișinău, supranumită „Linia independenței energetice”, are o lungime de 157 de kilometri și va conecta Stația Vulcănești de 400 kV cu Stația Chișinău de 330 kV. Proiectul este finanțat de Banca Mondială și are o valoare de aproximativ 61 de milioane de euro.

Construcția liniei propriu-zise a fost încheiată în noiembrie 2025, însă punerea în exploatare a întregului proiect a fost amânată de mai multe ori din cauza problemelor tehnice la Stația electrică Chișinău.

Deși inițial infrastructura trebuia să devină operațională în decembrie 2025, autoritățile au anunțat ulterior termene în martie, mai, iunie și august 2026, fără ca proiectul să fie pus în exploatare comercială. Ultimul termen, sfârșitul lunii octombrie – începutul lunii noiembrie, reprezintă deja a șasea amânare anunțată public.