Cine este unul dintre vicepreședinții propuși la Comisia Națională a Pieței Financiare

06 Oct. 2021, 14:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  bani.md
06 Oct. 2021, 14:56 // Bănci şi Finanţe //  bani.md

Vitalie Lemne a fost propus în calitate de candidat la funcția de vicepreședinte al Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Asta după ce la 9 septembrie conducerea instituției a fost demisă de Parlament.

Vitalie Lemne lucrează în sistemul financiar bancar de peste 16 ani și a vorbit despre viziunea sa asupra dezvoltării pieței de capital, asigurărilor, microfinanțării, menționând că, în general, sectorul financiar nebancar din Moldova este subdezvoltat.

”Vom acționa pe toate segmentele inclusiv pe piața asigurărilor unde a fost depistată o inacțiune a CNPF. Vom face ordine în sectorul de microfinanțare, cu dobânzile exagerate și vom rezolva problema supraîndatorarea și de la zero va fi dezvoltată piața de capital„, declarat Lemne

Activitatea CNPF a fost blocată deja de o lună, de când toți cei cinci membri ai consiliului administrativ al CNPF au fost demiși. Comisia parlamentară de profil a aprobat în cele din urmă candidatura lui Vitalie Lemne pentru postul de vicepreședinte al CNPF.

CNPF este o instituție importantă pentru economia țării și sistemul său financiar, care nu a acționat corespunzător pentru a preveni crizele sistemice și a restabili ordinea pe piață, în special în domeniul asigurărilor și al microcreditelor. Unii jucători de pe piață au acționat cu răutate, au făcut ceea ce doreau, iar autoritatea de reglementare nu a reacționat corespunzător, nu au existat reguli clare pentru toată lumea, nu s-au luat măsurile dure necesare, s-a creat haos și consumatorii au ajuns să sufere și să nu fie protejați”, – a declarat președintele Comisiei economie buget și finanțe Dumitru Aliaba.

Potrivit lui, după demisia întregii conduceri a CNPF, comisia parlamentară a avut sarcina de a identifica candidați buni, cinstiți, incoruptibili, competenți, cu o experiență profesională bogată, capabili să reziste presiunilor posibile, să facă față crizei, să acționeze decisiv și cu încredere. pe piață pentru a restabili ordinea.

Vitalie Lemne este absolvent al ASEM. Din 2005, el a deținut diverse funcții de conducere la Agroindbank, Bio Alianța și EXIMBANK.

26 Aug. 2026, 11:06
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
26 Aug. 2026, 11:06 // Actual //  Grîu Tatiana

Guvernul a prelungit cu încă 30 de zile starea de alertă în sectoarele energetic și hidrologic. Decizia a fost aprobată în ședința de astăzi, 26 august, la propunerea ministrului Energiei, Dorin Junghietu, și a ministrului Mediului, Gheorghe Hajder.

În cazul sectorului energetic, Serghei Diaconu, șeful Centrului de Management al Crizelor, a declarat că perturbarea lanțurilor logistice a afectat aprovizionarea și a dus la creșterea prețurilor, în special la motorină.

Potrivit acestuia, la începutul lunii august Republica Moldova ajunsese să aibă stocuri de motorină pentru mai puțin de cinci zile de consum, iar peste 100 de benzinării nu dispuneau de acest carburant.

„Eforturile conjugate ale Ministerului Energiei și a Oficiului Premierului în dialog cu partenerii externi au permis astăzi să aducem la normalitate. Avem 8 zile de consum pentru stocuri și avem mai puțin de 33 de benzinării în care nu este motorină”, a declarat Diaconu.

El a subliniat că menținerea stării de alertă permite instituțiilor statului să monitorizeze stocurile și fluxurile de import, să intervină în cazul unor blocaje administrative sau logistice și să coordoneze necesarul de energie electrică și carburanți.

„Este foarte important să continuăm această posibilitate de mobilizare a instituțiilor statului de a fi proactiv, să asigurăm controlul stocurilor și fluxurilor de import, să intervenim rapid în cazul blocajelor administrative sau logistice și să coordonăm acoperirea necesarului de energie electrică și de motorină și benzină”, a spus reprezentantul Centrului de Management al Crizelor.

În ceea ce privește sectorul hidrologic, autoritățile susțin că situația rămâne gravă din cauza nivelului scăzut al apei în principalele lacuri de acumulare și a secării unor râuri.

Potrivit lui Diaconu, la lacul de acumulare Istria nivelul apei a coborât sub 9 metri, sub nivelul normal de retenție. La lacul Costești-Stânca, nivelul apei este cu aproape șapte metri sub limita normală.

„Avem râuri secate aproape totalmente, Vilia, Draghiște, Cubolta, Botna și alte resurse. Deci, situația cu apa în toată regiunea este foarte gravă”, a declarat acesta.

Autoritățile susțin că prelungirea stării de alertă este necesară pentru a preveni sistarea alimentării cu apă potabilă și tehnică a populației, spitalelor, școlilor și instituțiilor sociale.

Starea de alertă în cele două sectoare a fost instituită pe 28 iulie, pentru o perioadă de 30 de zile.