Champions of Change 2021 – Anetta Dabija: „Îmi doresc să locuiesc într-un oraș pentru oameni”

14 Oct. 2021, 16:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Oct. 2021, 16:00 // Actual //  bani.md

Unul dintre visurile ei este să trăiască într-un „oraș pentru oameni”, un oraș în care să te simți confortabil fie că ești băștinaș sau turist, un oraș a cărui istorie este valorificată pentru sporirea calității prezentului, în care oamenii se respectă și pun umărul la dezvoltarea acestuia. Vorbim despre Anetta Dabija, activistă civică și cofondatoarea Asociației Obștești „Salvați Chișinăul”. Anetta este printre cei 15 campioni ai schimbării, desemnați în cadrul Galei ”Champions of Change” 2021, un proiect al Laboratorului de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova) realizat în colaborare cu Friedrich Naumann Foundation for Freedom.

Anetta Dabija a studiat Istorie și Relații Internaționale, iar de câțiva ani își dedică activitatea profesională cercetării patrimoniului construit și urbanismului durabil. Fiind pasionată de istorie și urbanism, acum cinci ani a creat un cont pe Instagram dedicat istoriei orașului Chișinău. „La un moment dat, informația pe care o descopeream și voiam să o împart cu cei care mă urmăreau a devenit mai voluminoasă și mai complexă, iar contul de Instagram a devenit insuficient. Așa am pornit un blog, unde publicam istorii urbane necunoscute. Abia anul trecut (n.r. 2020) am înregistrat și o asociație obștească în acest domeniu, din necesitatea de a crește și a avea posibilitatea de a acționa mai mult, de a promova anumite schimbări în care credem împreună cu echipa noastră mică. Ne propunem să avem activități în două direcții: una ține mai mult de partea legală, de a propune anumite modificări legislative, care-s foarte importante, dacă vrem să schimbăm lucrurile, iar cealaltă direcție este cea de educare, mediatizare, cercetare”, povestește Anetta.

În prezent, echipa asociației „Salvați Chișinăul” este formată din patru persoane. „Ne dorim mult să ne extindem echipa. Acum avem doi voluntari, dar încercăm să avem colaborăm cu alte organizații de profil. Cel mai complicat lucru e să reușim să combinăm aceste direcții, mai ales pe partea legislativă, e mult mai dificil de lucrat, pentru că se cer discuții permanente, promovare, explicare. Dar, deși e dificil, nu e imposibil. Oamenii sunt destul de deschiși la mișcări de acest gen, pentru că trăiesc tot în acest oraș și își doresc ca acesta să devină mai confortabil. Desigur ne-am dori să existe mai multă implicare și sperăm că vom putea convinge cât mai mulți oameni pe viitor să se alăture activităților noastre”.

Anetta Dabija a făcut parte din echipa care a lucrat asupra Codului Vizual al Orașului Chișinău, un document complex care vine cu recomandări de îmbunătățire a aspectului estetic al capitalei, elaborat de un grup de un grup de specialiști entuziaști, care au muncit asupra documentului în bază de voluntariat.

„Există o reticență din partea agenților economici privind schimbările pe care noi le recomandăm în acest cod pe partea de realizare și amplasare a firmelor. Mulți spun că pentru ei este destul de costisitor să-și schimbe firma, mai ales dacă au mai multe localuri în oraș. Noi am avut și anumite discuții cu ei, unele dintre care destul de aprinse, însă, în ultima vreme, tot mai mulți agenți economici încearcă să țină cont de aspectul vizual, țin cont de clădire, de fațadă, de amplasare, ceea ce e bine, căci asta înseamnă că noi începem să avem cât mai multe exemple bune. Mulți dintre agenții economici înțeleg că asta aduce plus valoare și lor, și orașului. Recent ne-am bucurat mult să vedem că Palatul Național a instalat o firmă care corespunde recomandărilor noastre din Codul Vizual”.

Anetta Dabija consideră că pentru a asigura dezvoltarea durabilă a Chișinăului este necesară o abordare foarte complexă și o viziune strategică pe termen lung. „Chișinău nu este un oraș obișnuit din Moldova, are statut de capitală, ceea ce însemnă că el are importanță și la nivel regional. Până când noi nu o să înțelegem acest lucru, nu vor fi schimbări majore. Tot ceea ce se face acum se fac pe interior, se repară câte ceva, se construiește câte ceva, dar atunci când vom avea o viziune amplă de dezvoltare a acestui oraș ca unul de importanță regională, atunci se va schimba paradigma”.

Dezvoltarea capitalei și transformarea acesteia într-un oraș al cărui potențial turistic este pe deplin valorificat nu poate fi obținută fără o incursiune amplă și în istoria acestuia, este de părere Anetta Dabija.

„Noi trebuie să redescoperim istoria acestui oraș și abia apoi să vedem cum îl putem promova pentru străini. Trebuie să începem cu o cercetare amplă a orașului, să vedem ce avem și cum putem asta să valorificăm. Sunt de părere că Chișinău poate fi atractiv pentru turiști din mai multe puncte de vedere. Spre exemplu, mulți turiști sunt interesați de Chișinăul sovietic sau Chișinăul evreiesc, putem de asemenea să vorbim despre Chișinăul medieval sau Chișinăul interbelic. După mine, potențial este, dar noi ar trebui să facem o cercetare mai complexă la acest subiect. Pe lângă asta, pentru a fi atractiv și confortabil, atât pentru localnici, cât și pentru turiști, orașul trebuie să fie adus în regulă.

Eu văd ca o opțiune dezvoltarea zonei lunca râului Bâc, trebuie să ne întoarcem la originile noastre, căci de acolo a pornit orașul, să-l vedem un pic altfel, ca pe un loc care poate fi pus în valoare și poate contribui la dezvoltarea orașului”.

Dezvoltarea orașului stagnează adesea inclusiv din cauza reticenței factorilor de decizie care sunt mai puțini flexibili către schimbări.

„De multe ori, atunci când mergem cu anumite propuneri importante către autorități, din anumite considerente, cum ar fi agenda politică, nu se ține cont de propunerile noastre, iar ulterior se ajunge la ceea ce am propus noi, dar deja e prea târziu. Adesea, noi depunem un munte de efort pentru a face aceste propuneri adecvate, consultăm juriști, care apropo fac totul gratuit, iar într-un final nu se ține cont de recomandările noastre. Se întâmplă să facem o muncă enormă, dar lucrurile să nu se schimbe. De multe ori mă gândesc ca tot acest efort să-l direcționăm către proiecte culturale, care se întâmplă mai ușor, dar ne dăm seama că, dacă nu vom lucra și la partea legală, atunci nu vom avea pentru ce să facem nici proiecte culturale”.

Chiar și așa, motivația de a face schimbările spre bine este mereu mai puternică decât dezamăgirile sau experiența negativă, spune Anetta.

„Îmi doresc ca să contribui măcar puțin ca lucrurile la noi în oraș să se schimbe. Am călătorit în multe orașe și mi-aș dorim ca ceea ce am văzut în acele orașe să avem și aici, acasă. Eu îmi dau seama că asta cere un efort considerabil și eu încerc să-l depun, pentru că îmi doresc să locuiesc într-un oraș pentru oameni, un oraș care e prietenos cu diverse comunități și în care să ne simțim cu toții bine”.

———————-

LID Moldova este o organizație independentă, non-profit, înființată în anul 2019, de către un grup de tineri profesioniști, lideri de opinie și specialiști în domeniile lor de activitate.

Champions of Change 2021 este un proiect implementat de Laboratorul de Inițiative pentru Dezvoltare (LID Moldova), cu sprijinul Fundației Friedrich Naumann pentru Libertate, Biroul pentru România și Republica Moldova. Opiniile exprimate aparțin vorbitorilor și nu reflectă neapărat poziția FNF și LID Moldova.

Realitatea Live

21 Mai 2025, 16:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Mai 2025, 16:07 // Actual //  Ursu Victor

Viceprim-ministra Republicii Moldova, Doina Nistor, a efectuat o vizită oficială la Bruxelles, unde a purtat discuții la cel mai înalt nivel cu oficiali din Comisia Europeană și Parlamentul European, consolidând angajamentele strategice ale Moldovei în direcția integrării europene. Vizita s-a axat pe patru domenii-cheie: securitate cibernetică, comerț, digitalizare și dezvoltare industrială.

Unul dintre cele mai importante rezultate ale vizitei a fost semnarea Acordului de aderare a Republicii Moldova la Rezerva Europeană pentru Securitate Cibernetică, împreună cu Roberto Viola, director general pentru Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie din cadrul Comisiei Europene. Acordul garantează Moldovei acces la echipe europene de intervenție rapidă în caz de atacuri informatice și consolidează capacitatea țării de a proteja infrastructura digitală.

„Prin acest acord, devenim parte activă a rețelei europene de securitate digitală. Este un pas concret spre integrarea în infrastructura digitală a UE și o dovadă clară a angajamentului nostru pentru protejarea instituțiilor, a cetățenilor și a democrației”, a declarat Doina Nistor.

În dialogul cu Maroš Šefčovič, comisar european pentru Comerț și Securitate Economică, și cu Sabine Weyand, director general pentru Comerț, oficialii europeni au reiterat sprijinul deplin pentru economia Republicii Moldova. Discuțiile s-au concentrat pe armonizarea standardelor moldovenești cu cele europene, precum și pe necesitatea diversificării exporturilor pentru a crește valoarea adăugată a produselor moldovenești.

În cadrul întrevederilor cu comisarul pentru Agricultură, Christophe Hansen, și directorul general adjunct Mihail Dumitru, a fost analizat impactul liberalizării comerțului agricol. Exporturile de mere au crescut de la 6,8 milioane de lei în 2021 la 273 milioane în 2024, iar cele de struguri de la 216 milioane la 768 milioane lei în aceeași perioadă.

Totodată, s-a discutat despre necesitatea transformării agriculturii într-un sector mai rezilient la schimbările climatice, prin investiții în digitalizare, tehnologii inteligente și practici durabile.

Împreună cu Andrius Kubilius, comisar pentru Apărare, și Timo Pesonen, director general pentru Industria de Apărare, viceprim-ministra a explorat posibilitățile de integrare a Moldovei în lanțul valoric european de apărare. Moldova ar putea contribui cu expertiză în domenii precum securitate cibernetică, electronică și inginerie, precum și în producția de senzori, software și drone.

În discuțiile cu Gert Jan Koopman, director general pentru Extindere și Vecinătatea Estică, s-a abordat implementarea Planului de Creștere UE, care prevede alocarea a 1,9 miliarde de euro pentru infrastructură, energie, educație și digitalizare.

Totodată, cu Maive Rute, director general adjunct pentru Piața Internă și IMM-uri, s-a discutat lansarea Acordului privind Evaluarea Conformității și Acceptarea Produselor Industriale (ACAA), un pas esențial pentru accesul produselor moldovenești pe piața UE.

La Parlamentul European, Doina Nistor a avut întrevederi cu Karin Karlsbro și Iuliu Winkler, vicepreședinți ai Comisiei pentru Comerț Internațional, care au salutat angajamentul Republicii Moldova pentru Agenda de Reformă 2025–2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | FOOD&DRINKS ŞI HORECA EXPO, DESCHISE LA MOLDEXPO
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | OFICIALII AU DEPUS FLORI DE 9 MAI LA MEMORIALUL „ETERNITATE”
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | PROTEST ÎMPOTRIVA RĂZBOIULUI ȘI A SUSŢINERII PENTRU LIBERTATEA PRESEI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | RESTAURANT CUPRINS DE FLĂCĂRI
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | MILITARII MOLDOVENI, DETAȘAȚI ÎN KOSOVO, AU REVENIT ACASĂ
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO
NO COMMENT | CARABINIERII MOLDOVENI PLEACĂ ÎN KOSOVO