În soluționarea crizei gazelor din Moldova se implică și România. Aurescu: Voi cere UE să sprijine Chișinăul

În soluționarea crizei gazelor din Republica Moldova se implică și Bucureștiul. Acest lucru va fi discutat, în data de 18 octombrie, la reuniunea Consliului Afacerlor Externe la nivelul miniștrilor de externe de la Luxemburg, potrivit informațiilor Ministerului de Externe de la București.

”Îmi voi informa și colegii despre criza din Republica Moldova legată de aprovizionarea cu gaze. Este un moment foarte critic pentru Guvernul de la Chișinău. Acest lucru se datorează schimbării bruște de către Rusia a condițiilor de livrare a gazelor și a costurilor. Așadar, voi cere colegilor mei și instituțiilor europene să sprijine, cu experți și cu asistență financiară, rezolvarea acestei crize, deoarece depășirea acestei crize va permite Guvernului Chișinău să pună în aplicare ambițiosul proces de reformă la care s-au angajat după alegerile din 11 iulie”, a punctat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu.

Săptămâna trecută, autoritățile de la Chișinău au instituit stare de urgență în sectorul gazelor. Pentru a face față crizei gazului, autoritățile de la Chișinău s-au adresat și Bruxellesului. Chișinăul insistă în negocierile cu Gazprom pe păstrarea formulei de preț din vechiul contract. În sezonul de vară prețul era calculat în funcție de cotațiile din hub-ul german NCG, iar pe perioada iernii, când se consumă 80% din consumul total de gaz, prețul era indexat cu cotațiile produselor petroliere.

În prezent Republica Moldova plătește 790 USD pentru mia de metru cubi de gaz.

#gaz #criză #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie