Recunoaşterea facială se răspândește activ în viaţa ruşilor. Chiar și la supermarket ”se plăteşte cu faţa”

11 Mart. 2021, 10:25
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Mart. 2021, 10:25 // Actual //  MD Bani

Recunoaşterea facială avansează cu viteză mare în Rusia – împânzită de camere de supraveghere de la metrou şi până la casa de marcat supermarketurilor – între progresul tehnologic şi temeri de derive în benficiul autorităţilor, relatează AFP.

Îţi dai masca de protecţie jos, te uiţi la cameră şi, gata, ţi-ai plătit cumpărăturile!

La casele automate ale unuia dintre principalele lanţuri de supermarketuri ruseşti, clienţii curioşi testează noutatea introdusă săptămâna aceasta la Moscova de X5, primul grup de distribuţie din ţară.

Grupul, din care fac parte supermarketurile omniprezente Perekrestok şi Piaterocika, s-a asociat cu sistemul de plată Visa şi Sberbank, cea mai importantă bancă rusească şi un gigant public, aflat în prezent în transformare într-un mastodont digital.

De la 52 câte există în prezent la Moscova, numărul supermarketurilor conectate la sistem urmează să crească la 3.000 în întreaga Rusie – până la sfârşitul lui 2021, declară pentru AFP directorul Inovaţiei la X5 Ivan Melnik.

”Este practic, nu trebuie să ai portofelul la tine sau să-ţi scoţi telefonul din buzunar. Trebuie doar să apeşi pe un buton şi plăteşti cu faţa”, declară Melnik.

El dă asigurări că aceste tranzacţii sunt ”sigure, securizate, criptate”, iar tentative de uzurpare a identităţii sunt excluse cu ajutorul unor camere de tip 3D, care măsoară adâncimea feţei.

”În cazul persoanelor în vârstă, bineînţeles că este ceva nou” şi poate antrena o ”pierdere a încrederii”, recunoaşte el. ”Dar eu consider această idee foarte cool”, declara rmarţi, pe un culoar al unui Perekrestok la Moscova, Andreï Epifanov, în vârstă de 28 de ani, un angajat al băncii private Alfa Bank.

PANDEMIA, CATALIZATOR

În spatele acestui sistem de află Sberbank care le propune de mai multe luni zecilor de milioane de clienţăi ai săi – grupul susţine că 70% din populaţia rusă îi utilizează serviciile – să-şi înregistreze datele biometrice pentru a accede la plata cu recunoaştere facială.

Pandemia de Covid-19 a provocat un salt înainte al acestor tehnologii.

”Dorinţa ruşilor de a se proteja în timpul pandemiei a propulsat cererea plăţilor fără numerar”, dă asigurări, într-un comunicat, Mihail Berner, însărcinatul Rusiei la Visa, care apreciază că această tendinţă va continua după pandemie.

Potrivit ediţiei de miercuri a cotidianului Kommersant, autorităţile sunt însă frustrate de înaintarea lentă a colectării datelor biometrice – lansată în 2018.

Obiectivul ar fi o creştere a numărului persoanelor care au cedat aceste date autorităţilor de la 164.000, în prezent, la peste 70 de milioane în doi ani, scrie news.ro.

Cotidianul, care citează o sursă din dosar, scrie că, în vederea unei accelerări a procesului, unele servicii publice ar putea să devină inaccesibile celor refractari.

„NU AM CONSIMŢIT!”

La Moscova, primăria şi-a consolidat uriaşul arsenal de peste 100.000 de camere de supraveghere – unul dintre cele mai importante din lume – şi l-a folosit pentru a controla respectarea izolării şi a carantinelor impuse din cauza Covid-19.

Metroul de la Moscova a început, în septembrie 2020, să monteze camere de recunoaştere facială pe porticuri. La începutul lui martie, oraşul a anunţat că toate staţiile de metrou din capitală sunt echipate cu aceste camere – deocamdată în vederea supravegherii, iar în curând în vederea plăţii.

”Numai persoanele care se află pe lista persoanelor căutate sunt controlate”, anunţa într-un interviu acordat site-ului Lenta.ru, la începutul lui martie, adjunctul directorului metroului, însărcinat cu securitatea, Andrei Kichighin.

”Informaţiile sunt stocate într-un centru de date la care au acces numai forţele de ordine”, anunţa el, precizând că de la lansarea acestui sistem, în septembrie, au fost arestate aproximativ 900 de persoane.

În vederea plăţii este necesară exprimarea consimţământului, însă nu este cazul şi în privinţa camerelor municipalităţii care folosesc recunoaşterea facială în vederea arestării unor presupuşi infractori.

”Potrivit legii, cetăţenii trebuie să consimtă la folosirea datelor biometrice, însă, în cazul recunoaşterii faciale, noi nu am consimţit”, tună o campanie împotriva ”supravegherii în masă”. Asociaţia apărării libertăţilor digitale Roskomsvoboda a lansat anul trecut o petiţie,

Îngrijorările au crescut în timpul manifestaţiilor de la începutul lui 2021 în susţinerea opozantului politic Aleksei Navalnîi.

O activistă de prim-plan diin opoziţie, Aliona Popva, a denunţat utilizarea recunoaşterii faciale în vederea identificării celor prezenţi la adunări.

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală