Recunoaşterea facială se răspândește activ în viaţa ruşilor. Chiar și la supermarket ”se plăteşte cu faţa”

11 Mart. 2021, 10:25
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
11 Mart. 2021, 10:25 // Actual //  MD Bani

Recunoaşterea facială avansează cu viteză mare în Rusia – împânzită de camere de supraveghere de la metrou şi până la casa de marcat supermarketurilor – între progresul tehnologic şi temeri de derive în benficiul autorităţilor, relatează AFP.

Îţi dai masca de protecţie jos, te uiţi la cameră şi, gata, ţi-ai plătit cumpărăturile!

La casele automate ale unuia dintre principalele lanţuri de supermarketuri ruseşti, clienţii curioşi testează noutatea introdusă săptămâna aceasta la Moscova de X5, primul grup de distribuţie din ţară.

Grupul, din care fac parte supermarketurile omniprezente Perekrestok şi Piaterocika, s-a asociat cu sistemul de plată Visa şi Sberbank, cea mai importantă bancă rusească şi un gigant public, aflat în prezent în transformare într-un mastodont digital.

De la 52 câte există în prezent la Moscova, numărul supermarketurilor conectate la sistem urmează să crească la 3.000 în întreaga Rusie – până la sfârşitul lui 2021, declară pentru AFP directorul Inovaţiei la X5 Ivan Melnik.

”Este practic, nu trebuie să ai portofelul la tine sau să-ţi scoţi telefonul din buzunar. Trebuie doar să apeşi pe un buton şi plăteşti cu faţa”, declară Melnik.

El dă asigurări că aceste tranzacţii sunt ”sigure, securizate, criptate”, iar tentative de uzurpare a identităţii sunt excluse cu ajutorul unor camere de tip 3D, care măsoară adâncimea feţei.

”În cazul persoanelor în vârstă, bineînţeles că este ceva nou” şi poate antrena o ”pierdere a încrederii”, recunoaşte el. ”Dar eu consider această idee foarte cool”, declara rmarţi, pe un culoar al unui Perekrestok la Moscova, Andreï Epifanov, în vârstă de 28 de ani, un angajat al băncii private Alfa Bank.

PANDEMIA, CATALIZATOR

În spatele acestui sistem de află Sberbank care le propune de mai multe luni zecilor de milioane de clienţăi ai săi – grupul susţine că 70% din populaţia rusă îi utilizează serviciile – să-şi înregistreze datele biometrice pentru a accede la plata cu recunoaştere facială.

Pandemia de Covid-19 a provocat un salt înainte al acestor tehnologii.

”Dorinţa ruşilor de a se proteja în timpul pandemiei a propulsat cererea plăţilor fără numerar”, dă asigurări, într-un comunicat, Mihail Berner, însărcinatul Rusiei la Visa, care apreciază că această tendinţă va continua după pandemie.

Potrivit ediţiei de miercuri a cotidianului Kommersant, autorităţile sunt însă frustrate de înaintarea lentă a colectării datelor biometrice – lansată în 2018.

Obiectivul ar fi o creştere a numărului persoanelor care au cedat aceste date autorităţilor de la 164.000, în prezent, la peste 70 de milioane în doi ani, scrie news.ro.

Cotidianul, care citează o sursă din dosar, scrie că, în vederea unei accelerări a procesului, unele servicii publice ar putea să devină inaccesibile celor refractari.

„NU AM CONSIMŢIT!”

La Moscova, primăria şi-a consolidat uriaşul arsenal de peste 100.000 de camere de supraveghere – unul dintre cele mai importante din lume – şi l-a folosit pentru a controla respectarea izolării şi a carantinelor impuse din cauza Covid-19.

Metroul de la Moscova a început, în septembrie 2020, să monteze camere de recunoaştere facială pe porticuri. La începutul lui martie, oraşul a anunţat că toate staţiile de metrou din capitală sunt echipate cu aceste camere – deocamdată în vederea supravegherii, iar în curând în vederea plăţii.

”Numai persoanele care se află pe lista persoanelor căutate sunt controlate”, anunţa într-un interviu acordat site-ului Lenta.ru, la începutul lui martie, adjunctul directorului metroului, însărcinat cu securitatea, Andrei Kichighin.

”Informaţiile sunt stocate într-un centru de date la care au acces numai forţele de ordine”, anunţa el, precizând că de la lansarea acestui sistem, în septembrie, au fost arestate aproximativ 900 de persoane.

În vederea plăţii este necesară exprimarea consimţământului, însă nu este cazul şi în privinţa camerelor municipalităţii care folosesc recunoaşterea facială în vederea arestării unor presupuşi infractori.

”Potrivit legii, cetăţenii trebuie să consimtă la folosirea datelor biometrice, însă, în cazul recunoaşterii faciale, noi nu am consimţit”, tună o campanie împotriva ”supravegherii în masă”. Asociaţia apărării libertăţilor digitale Roskomsvoboda a lansat anul trecut o petiţie,

Îngrijorările au crescut în timpul manifestaţiilor de la începutul lui 2021 în susţinerea opozantului politic Aleksei Navalnîi.

O activistă de prim-plan diin opoziţie, Aliona Popva, a denunţat utilizarea recunoaşterii faciale în vederea identificării celor prezenţi la adunări.

16 Apr. 2026, 16:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Apr. 2026, 16:57 // Actual //  Grîu Tatiana

Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognoza de creștere a PIB-ului Moldovei pentru 2026 cu 0,4 puncte procentuale – de la 2,3% la 1,9%, potrivit raportului World Economic Outlook (WEO). Pentru 2027, estimarea a fost redusă cu 0,3 puncte procentuale – de la 3,5% la 3,2%.

Datele din raportul de țară al FMI arată că economia Moldovei a crescut în 2025 cu circa 2,7%, după mai mulți ani marcați de crize, însă relansarea rămâne fragilă. „O recuperare graduală este în curs, susținută de cererea internă și de sprijinul extern”, notează experții.

Pentru 2026, FMI estimează o creștere de aproximativ 2,3%, în condițiile în care consumul și investițiile se temperează, iar performanța sectorului extern rămâne slabă. Exporturile slabe și importurile ridicate continuă să frâneze economia, iar „dezechilibrele externe indică o scădere a competitivității”.

Deficitul de cont curent s-a adâncit la 16,6% din PIB în 2024 și la aproape 19,5% în 2025, pe fondul scăderii exporturilor și al creșterii importurilor, inclusiv de energie și produse alimentare.

Inflația a atins un vârf de 9,1% în ianuarie 2025, iar media anuală a fost de 7,8%, fiind alimentată în principal de creșterea prețurilor la energie. FMI arată că „inflația a scăzut după vârful din 2025 și va reveni în intervalul țintă”, pe fondul temperării prețurilor la energie și al unei recolte agricole mai bune.

Pentru perioada următoare, instituția anticipează o reducere graduală a inflației, cu o medie anuală de aproximativ 6,4% în 2026 și 5,5% în 2027, în timp ce presiunile rămân din partea cererii interne și a creșterii salariilor.

Pe partea fiscală, deficitul bugetar a fost de 3,9% din PIB în 2025 și este prognozat să crească la 4,8% în 2026, pe fondul majorării investițiilor publice și al cheltuielilor legate de reforme. FMI consideră că „un deficit mai mare este justificat temporar”, în contextul nevoilor de investiții și al sprijinului pentru economie.

Raportul mai arată că economia rămâne afectată de probleme structurale: „Moldova continuă să se confrunte cu sărăcie ridicată, emigrație, competitivitate redusă și capacitate instituțională limitată”.

Totodată, FMI avertizează că „incertitudinea este mare, iar riscurile geopolitice și posibilele noi șocuri energetice pot afecta perspectivele economice”, inclusiv în contextul războiului din Ucraina.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!