De la genți Hermes, la ceasuri Rolex: În ce bunuri de lux să investești (FOTO)

15 Mart. 2021, 14:47
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
15 Mart. 2021, 14:47 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

După ce a studiat indicele actualizat al atractivității investiționale a produselor de lux, realizat de către Knight Frank, RBC Style vorbește despre cinci domenii cărora merită să le acordăm o atenție sporită în acest an.

Pe 2 martie, Knight Frank, o companie de consultanță, a prezentat The Wealth Report 2021, un studiu global al bunăstării mondiale, cu un indice actualizat al atractivității investiționale a bunurilor de lux. După cum a arătat studiul, în 2020, doar cinci dintre cele 10 componente ale indicelui au adăugat valoare.

Genți de designer

Valoarea creșterii prețului în anul 2020: +17%

Valoarea creșterii prețului în 10 ani: +108%

Pentru al doilea an consecutiv, gențile Hermès au devenit cel mai profitabil bun dintre toate bunurile de lux. Potrivit lui Knight Frank, în 2020, costul acestora a crescut cu 17%, iar la sfârșitul anului a fost stabilit un nou record de preț pentru o geantă creată de casă franceză: a fost vândută la 437 330 dolari la licitația Christie’s din luna noiembrie. Modelul iconic este Himalaya Niloticus Crocodile Retourne Kelly 25. Suma a fost de patru ori mai mare decât estimarea declarată. Apropo, recordul anterior pentru costul unei genți Hermès a fost stabilit în 2017. Atunci acest obiect de lux s-a vândut atunci contra sumei de 380 mii dolari. Participând la o altă licitație, la fel în anul 2020, geanta Himalaya Niloticus Crocodile Birkin 25 a fost vândută deja cu 388,7 mii dolari, la trei ani distanță.

După cum remarcă Knight Frank, gențile de lux sunt cele mai populare la cumpărătorii din Asia – de aici înregistrările de preț stabilite tocmai la licitațiile online din Hong Kong. Gențile rare, de multe ori realizate într-un singur exemplar sau având trăsături distinctive, au o atractivitate investițională. În cazul modelelor Himalaya, acest element unic este o culoare unică de gradient, realizată manual.

Pentru a revinde în mod profitabil o geantă, trebuie să păstrați ambalajul intact cu întregul set de accesorii conexe: de la fermoare, la cărțile cu recomandări de îngrijire.

Himalaya Niloticus Crocodile Retourne Kelly 25, Hermès

Vinuri de colecție

Creșterea de preț în 2020: +13%

Creșterea de preț timp de 10 ani: +127%

După cum a menționat Miles Davis, un reprezentant al Wine Owners, spre deosebire de crizele financiare anterioare, recesiunea economică cauzată de COVID-19 nu a afectat în niciun fel piața vinurilor de colectare. Consecințele încălzirii globale sunt mult mai importante pentru acest segment. De exemplu, Pinot Noir, care este susceptibil la o creștere a temperaturii, își schimbă gustul. Iar astfel, 2019 este considerat de unii experți drept un an de tranziție pentru vinurile din Burgundia.

Prin urmare, interesul pentru mărcile de epocă continuă să crească: vinurile roșii din Toscana au crescut cu 18%, șampania de epocă – cu 14%, produsele din Burgundia au înregistrat o creștere de 11,5%.

Miles David recomandă să acordați atenție vinurilor din 2014 și 2016: deși sunt încă destul de accesibile, dar în viitorul previzibil – acestea pot deveni destul de rare.

Automobile clasice

Creșterea prețului în 2020: +6%

Creșterea prețului timp de 10 ani: +193%

Până la sfârșitul anului 2019, indicele HAGI Top, care reflectă dinamica costului mașinilor și motocicletelor rare, a scăzut cu 7%, dar în 2020 a arătat, din nou, creștere. Apoi, creatorii indexului au asociat căderea cu modificările legislației de mediu din multe țări, care au descurajat temporar colecționarii să cumpere.

Tranzacționarea online a devenit motorul vânzărilor de mașini clasice în 2020 și acest lucru dă speranță că, dacă măsurile restrictive impuse de pandemie vor fi ridicate, activul ar putea crește și mai mult în 2021. La urma urmei, majoritatea ofertelor se fac la spectacole și mitinguri specializate.

Pentru al doilea an consecutiv, indicele HAGI F, care urmărește valoarea modelelor Ferrari, este în creștere, crescând cu 14% până la sfârșitul anului 2020.

Ceasuri

Valoarea creșterii din 2020: +5%

Valoarea creșterii timp de 10 ani: +89%

Patek Philippe și Rolex continuă să fie producătorii de noutăți ai licitațiilor de ceasuri. O combinație neobișnuită de materiale sau un detaliu necaracteristic al acestora poate crește interesul pentru model și, în consecință, costul acestuia. De exemplu, același este cazul ceasului de oțel Rolex GMT-Master II „Pepsi”, care a primit acest nume datorită cadrului roșu și albastru în 2018. La licitația Phillips din noiembrie 2020, ceasul a fost vândut cu aproape 24 de mii de franci elvețieni, ceea ce reprezintă dublul estimării. De remarcat este că ceasul a ieșit într-o serie de modele cu brățară Jubilee, în timp ce GMT-Master este mult mai caracteristic brățării Oyster.

lux,

GMT-Master II «Pepsi», Rolex

Așa-numitul noul stoc vechi este, în special, cerut în rândul colecționarilor de la Rolex: modele care au fost lansate în urmă cu câțiva ani, dar nu au fost purtate de proprietar și au fost depozitate nedeschise cu etichete netăiate.

Mobilă de designer

Valoarea creșterii în 2020: +4%

Valoarea creșterii timp de 10 ani: +22%

Obiectele de design nu au fost considerate niciodată o investiție bună, dar în ultimul an s-au comportat mai bine decât monedele, diamantele colorate, bijuteriile, whisky-urile rare și operele de artă. Cu toate acestea, trebuie avut în vedere faptul că s-a schimbat și metoda de calcul a indicelui: acum Knight Frank se concentrează pe mobilierul epocii Art Nouveau și de la mijlocul secolului al XX-lea.

În general, obiectele de interior rareori se vând la licitație depășind cu mult estimarea: de regulă, prețul final rămâne în limitele estimării. Publicul continuă să atragă atenția asupra lucrării celor mai mari maeștri ai trecutului, precum Rene Lalique, Joseph Hoffmann și Eileen Gray, care rămâne unul dintre cei mai de succes arhitecți atunci când vine vorba de rezultatele vânzărilor la licitație.

„Scaunul Dragon” Eileen Gray din colecția Yves Saint Laurent a devenit cea mai scumpă piesă de mobilier din secolul al XX-lea. La licitația Christie’s din 2019, a fost vândută cu 21,9 milioane EUR, pe când limita superioară a estimării de 3 milioane EUR.

Realitatea Live

08 Feb. 2026, 12:27
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
08 Feb. 2026, 12:27 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Exporturile de făină de grâu ale Republicii Moldova au înregistrat în 2025 o scădere față de anul precedent, pe fondul unei cereri externe mai temperate, arată o analiză realizată de economistul Iurie Rija. Volumul total exportat a constituit 27.261 de tone, cu 14% mai puțin comparativ cu 2024, când livrările au atins 31.880 de tone.

Diminuarea marchează o corecție după nivelurile ridicate din 2024, însă, privită în dinamică mai largă, performanța din 2025 rămâne superioară anului 2023, cu o creștere de aproximativ 38%, și este de aproape trei ori mai mare decât nivelul din 2022, an considerat atipic din cauza interdicțiilor temporare de export aplicate pe parcursul mai multor luni.

În pofida reducerii volumelor, prețurile de export au crescut. Prețul mediu de export al făinii de grâu a urcat în 2025 la 5,29 lei/kg, față de 5,00 lei/kg în 2024. Nivelul depășește ușor media din 2023 (5,26 lei/kg), dar rămâne sub maximul din 2022 (6,46 lei/kg), influențat de condițiile excepționale de piață din acel an.

Din punct de vedere valoric, exporturile de făină de grâu au generat în 2025 încasări de 144 milioane lei, în scădere cu 10% față de 2024, când valoarea exporturilor a atins 159,4 milioane lei. Reducerea este explicată de scăderea cantităților exportate, majorarea prețului mediu nefiind suficientă pentru a compensa pierderea de volum.

Datele din ianuarie 2026 indică un început de an prudent: au fost exportate 1.816 tone de făină, la un preț mediu de 5,20 lei/kg, cu încasări de 9,4 milioane lei.

Anul 2025 a adus și o schimbare de leadership pe piața exporturilor de făină. Pe primul loc a urcat FPC „GHENVEN-SERVICE” SRL, care a exportat 7.849 de tone, consolidându-și poziția după cele 6.654 de tone livrate în 2024. Fostul lider, S.C. „OLEINEAC” SRL, a coborât pe locul doi, cu 5.818 tone, în scădere cu circa 2.500 de tone față de anul precedent. Podiumul este completat de „ECO-GRAIN ELEVATOR” SRL, o moară din Drochia, cu 5.456 de tone exportate în 2025.

În același timp, analiza scoate în evidență reculul accentuat al unor jucători tradiționali. Cazul „MĂCINATORUL” SRL este relevant: după 5.150 de tone exportate în 2023, volumele au scăzut puternic în 2024, iar în 2025 livrările au devenit nesemnificative, compania practic oprind exporturile de făină.

Geografia exporturilor explică în mare parte scăderea din 2025. România, piața tradițională și principalul partener comercial, a importat 14.208 tone de făină din Republica Moldova, cu aproape 5.000 de tone mai puțin față de 2024. Pe locul doi se află Israelul, cu 12.656 de tone, un nivel apropiat de cel din anul precedent, stabilitate care a atenuat scăderea totală a exporturilor. Celelalte destinații – Cuba, Olanda, Marea Britanie și alte piețe – au avut un rol marginal.

Comparația dintre importuri și exporturi evidențiază o schimbare structurală în balanța comercială. Începând cu 2024, Republica Moldova a devenit exportator net cantitativ de făină de grâu. În 2025, exporturile (27.261 tone) au depășit importurile (24.478 tone) cu 2.783 de tone.

Totuși, analiza valorică arată un dezechilibru major. În 2025, importurile de făină au avut o valoare de 182,97 milioane lei, în timp ce exporturile au generat doar 144,1 milioane lei. Astfel, Moldova a plătit pentru făina importată cu aproximativ 38,8 milioane lei mai mult decât a încasat din exporturi, deși a vândut peste hotare cantitativ mai mult decât a cumpărat.

Dezechilibrul este explicat de diferența tot mai mare de preț dintre importuri și exporturi. În 2025, prețul mediu de import a fost de 7,48 lei/kg, față de 5,29 lei/kg la export – un decalaj de 41%. Tendința continuă și în 2026: în ianuarie, făina importată a costat 7,14 lei/kg, cu 37% mai mult decât prețul mediu de export.

Potrivit analizei, diferența este determinată de structura produselor: Republica Moldova importă preponderent făină ambalată pentru consum casnic, cu costuri mai mari de procesare, ambalare și marketing, în timp ce exportă în principal făină vrac sau în saci industriali, destinată procesării. Capacitățile interne de ambalare, branding și poziționare pe segmente cu valoare adăugată ridicată rămân limitate, ceea ce explică de ce, în pofida excedentului cantitativ, țara cumpără făină scump și vinde ieftin.

Structura importurilor confirmă această realitate: aproximativ 80% din făina importată provine din Ucraina, restul fiind livrat în principal din România, iar în cantități mult mai mici din Italia și Rusia, fiind destinată aproape exclusiv consumului casnic, nu sectorului industrial.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!