Trei modele de startup-uri fintech care s-au dezvoltat mai mult în pandemie

07 Dec. 2021, 12:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
07 Dec. 2021, 12:16 // Bani și Afaceri //  MD Bani

În pandemie, startup-urile fintech s-au dezvoltat rapid și au devenit din ce în ce mai atractive pentru investitori: la nivel global, peste 33% dintre investițiile venture capital în 2021 au vizat startup-uri fintech, conform unui comunicat Revo Technologies.

Chiar și așa, mulți dintre jucătorii din zona fintech ezită să se gândească la o expansiune internațională semnificativă, din cauza reglementărilor și normativelor diferite de la o țară la alta, scrie startupcafe.ro.

Totuși, în pandemia COVID-19, trei modele de startup-uri fintech s-au adaptat și au reușit să implementeze soluțiile lor pe noi piețe.

  1. Neobăncile. Cunoscute și sub numele de „Challenger Banks”, neobăncile se deosebesc de băncile tradiționale prin faptul că sunt construite pe platforme digitale și mobile. Așadar, nu au sucursale fizice, ci pun în practică un concept și o experiență nouă pentru clienții lor. Neobăncile au apărut în urmă cu aproximativ 5 ani. Monzo, Revolut sau Nubank sunt câteva dintre neobăncile cele mai cunoscute.
  2. Platformele de tranzacționare acțiuni cu comision zero. Robinhood, care a pătruns deja și în Europa, este cea mai cunoscută platformă de acest tip, care propune varianta de brokeraj online cu comisioane zero. Compania care a propus acest serviciu, cu sediul în California și care a pornit inițial ca o aplicație mobilă, s-a dezvoltat rapid prin conceptul său nou de „democratizare a finanțelor”. Iar în condițiile în care multe business-uri s-au închis în pandemie și acest tip de startup fintech s-a dezvoltat semnificativ în ultimul an.
  3. Cumperi acum, plătești mai târziu (Buy Now, Pay Later sau BNPL). Aceasta este cea mai recentă metodă alternativă de plată, deja foarte populară la nivel global în special în rândul Generației Z și Millennials. BNPL oferă cumpărătorilor posibilitatea de a accesa instantaneu opțiunea de a plăti mai târziu pentru cumpărăturile pe care le fac, fără să completeze cereri de finanțare sau să aștepte timp îndelungat pentru răspuns la solicitarea lor. Într-o epocă  în care digitalizarea este din ce în ce mai prezentă în viețile oamenilor, este vital pentru comercianți să ofere clienților metode de plată alternativă care să facă experiența de shopping mai facilă și să minimizeze numărul clienților care renunță la coșul de cumpărături. Cumperi acum, plătești mai târziu este un serviciu popular în special printre tinerii din Generația Z și Millennials. Reticenți față de produsele bancare tradiționale, aceștia preferă BNPL pentru ușurința procesului de achiziție și plată, comoditatea  rambursării ratelor și transparența întregului proces.

17 Oct. 2026, 14:08
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Oct. 2026, 14:08 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, avertizează Uniunea Europeană că separarea Republicii Moldova de Ucraina în procesul de aderare ar reprezenta o decizie greșită din punct de vedere moral. Liderul de la Kiev insistă ca cele două state să continue împreună parcursul european, în contextul discuțiilor privind posibilitatea accelerării negocierilor cu Chișinăul, independent de blocajele politice care afectează Ucraina.

„Ar fi pur și simplu greșit să fim separați pe drumul nostru către UE. Sper că acest lucru nu se va întâmpla, pentru că ar fi incorect din punct de vedere moral”, a declarat Zelenski.

Președintele ucrainean și-a argumentat poziția inclusiv prin rolul pe care Ucraina îl joacă în asigurarea securității Republicii Moldova. Potrivit acestuia, Kievul contribuie la prevenirea unor eventuale provocări rusești în regiunea transnistreană, mobilizând inclusiv resurse ale serviciilor de informații și structurilor militare.

„Noi protejăm și Moldova de încercările Rusiei de a crea probleme prin intermediul Transnistriei”, a afirmat Zelenski.

Liderul ucrainean a sugerat că eforturile Kievului pentru menținerea stabilității în regiune trebuie luate în considerare atunci când Bruxellesul decide asupra viitorului european al celor două țări. Potrivit acestuia, Ucraina este nevoită uneori să redirecționeze resurse militare pentru a preveni riscurile de securitate care ar putea afecta inclusiv Republica Moldova.

Declarațiile vin într-un moment în care la nivel european se discută tot mai intens despre posibilitatea ca Republica Moldova să avanseze separat de Ucraina în procesul de aderare, în condițiile în care parcursul Kievului se confruntă cu opoziția Ungariei.

Zelenski susține că Ucraina a avansat deja în negocierile de aderare, prin deschiderea a patru dintre cele șase clustere, și își propune să le deschidă pe celelalte două până la sfârșitul anului.

Republica Moldova și Ucraina au început împreună negocierile de aderare la Uniunea Europeană în iunie 2024. Potrivit informațiilor prezentate, la 13 octombrie 2026, în cadrul conferințelor interguvernamentale de la Luxemburg, a fost oficializată deschiderea a încă două clustere de negociere, astfel încât ambele state au ajuns la patru din cele șase grupuri de capitole.

Deși cele două țări au parcurs până acum etape comune, procesul de aderare este bazat pe meritele și progresele individuale ale fiecărui stat candidat. Prin urmare, Republica Moldova ar putea avansa mai rapid decât Ucraina dacă îndeplinește condițiile necesare și obține acordul statelor membre ale UE.

Pentru Chișinău, o eventuală separare a celor două dosare ar putea însemna accelerarea negocierilor și evitarea blocajelor politice care vizează direct Ucraina. Pentru Kiev însă, o asemenea decizie ar reprezenta o ruptură în parcursul european comun, pe care Zelenski încearcă să o împiedice.