Trei modele de startup-uri fintech care s-au dezvoltat mai mult în pandemie

În pandemie, startup-urile fintech s-au dezvoltat rapid și au devenit din ce în ce mai atractive pentru investitori: la nivel global, peste 33% dintre investițiile venture capital în 2021 au vizat startup-uri fintech, conform unui comunicat Revo Technologies.

Chiar și așa, mulți dintre jucătorii din zona fintech ezită să se gândească la o expansiune internațională semnificativă, din cauza reglementărilor și normativelor diferite de la o țară la alta, scrie startupcafe.ro.

Totuși, în pandemia COVID-19, trei modele de startup-uri fintech s-au adaptat și au reușit să implementeze soluțiile lor pe noi piețe.

Neobăncile. Cunoscute și sub numele de „Challenger Banks”, neobăncile se deosebesc de băncile tradiționale prin faptul că sunt construite pe platforme digitale și mobile. Așadar, nu au sucursale fizice, ci pun în practică un concept și o experiență nouă pentru clienții lor. Neobăncile au apărut în urmă cu aproximativ 5 ani. Monzo, Revolut sau Nubank sunt câteva dintre neobăncile cele mai cunoscute.
Platformele de tranzacționare acțiuni cu comision zero. Robinhood, care a pătruns deja și în Europa, este cea mai cunoscută platformă de acest tip, care propune varianta de brokeraj online cu comisioane zero. Compania care a propus acest serviciu, cu sediul în California și care a pornit inițial ca o aplicație mobilă, s-a dezvoltat rapid prin conceptul său nou de „democratizare a finanțelor”. Iar în condițiile în care multe business-uri s-au închis în pandemie și acest tip de startup fintech s-a dezvoltat semnificativ în ultimul an.
Cumperi acum, plătești mai târziu (Buy Now, Pay Later sau BNPL). Aceasta este cea mai recentă metodă alternativă de plată, deja foarte populară la nivel global în special în rândul Generației Z și Millennials. BNPL oferă cumpărătorilor posibilitatea de a accesa instantaneu opțiunea de a plăti mai târziu pentru cumpărăturile pe care le fac, fără să completeze cereri de finanțare sau să aștepte timp îndelungat pentru răspuns la solicitarea lor. Într-o epocă în care digitalizarea este din ce în ce mai prezentă în viețile oamenilor, este vital pentru comercianți să ofere clienților metode de plată alternativă care să facă experiența de shopping mai facilă și să minimizeze numărul clienților care renunță la coșul de cumpărături. Cumperi acum, plătești mai târziu este un serviciu popular în special printre tinerii din Generația Z și Millennials. Reticenți față de produsele bancare tradiționale, aceștia preferă BNPL pentru ușurința procesului de achiziție și plată, comoditatea rambursării ratelor și transparența întregului proces.

#neobanco #BNPL #platforme de tranzactionare #FinTech #start-up #pandemie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie