Gaze rusești – o armă politică? Care este situația în UE

31 Dec. 2021, 18:30
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
31 Dec. 2021, 18:30 // Actual //  MD Bani

Germania pompează gazele ruseşti înapoi către Polonia în contextul în care Gazprom şi-a redus livrările către UE. În condiţiile în care Rusia îşi continuă jocurile de război cu o UE din ce în ce mai divizată, noul front pare a fi gazoductul Yamal-Europa, scrie Deutsche Welle, citat de Ziarul Financiar.

Yamal-Europa, cel mai lung gazoduct din Europa, transportă de obicei gaze ruseşti către, şi nu dinspre Germania. În ultima vreme, însă, acesta a trimis în principal gaze ruseşti dinspre Germania înapoi către Polonia. Scopul? Acoperirea unui deficit în condiţiile scăderii puternice a temperaturilor şi reducerii livrărilor de către ruşi.

Observatorii au avertizat că preşedintele rus Vladimir Putin ar putea folosi energia ca pe o armă în cazul în care controversatul gazoduct Nord Stream 2 (NS2) merge mai departe. De fapt, exact acest lucru se întâmplă acum.

Pe 21 decembrie, Rusia a oprit livrările de gaze via Yamal-Europa, băgând spaima în pieţe. Preţurile au urcat la 160 de euro de la 100 de euro. Cererea ridicată de gaze din Asia alimentează de asemenea creşterea preţurilor. Consumatorii europeni vor resimţi o parte din aceste creşteri în 2022.

Potrivit autorităţilor germane, două treimi din gazele importate de Germania provin din Rusia şi fostele ţări sovietice via gazoductul Yamal. Capacitatea acestuia este de 32,9 miliarde de metri cubi de gaze pe an.

Preşedintele rus Vladimir Putin a dat vina pentru livrările mai reduse ale Gazprom pe importatorii din Germania şi Franţa şi faptul că aceştia nu au semnat contracte pe termen lung.

În condiţiile în care Polonia nu-şi va continua contractele pe termen lung cu Gazprom după expirarea acestora anul viitor, şi cu Ucraina o problemă pentru Rusia, este vital pentru Kremlin să facă tot posibilul pentru a lansa NS2.

Vicepremierul rus Alexander Novak a declarat că Europa nu beneficiază de livrări suplimentare din partea Rusiei din cauza amânărilor legate de NS2. “Liderii europeni au greşit în reducerea utilizării contractelor pe termen lung. Toate problemele din Europa occidentală sunt create de aceştia, iar Gazprom nu este de vină. Mai bine s-ar uita în oglindă”.

Aici este însă problema: NS2 nu mai este un proiect exclusiv comercial.

Când Kremlinul vede semne de slăbiciune din partea celor pe care-i consideră adversari, pur şi simplu nu poate rezista impulsului de a ataca, indiferent de impactul asupra intereselor pe termen lung ale Rusiei”, arată Albrecht Rothacher, fost diplomat european.

În primul rând, ruşilor nu le place noul guvern german, şi în special ecologiştii care, dacă vor reuşi cu politicile privitoare la schimbările climatice, ar ameninţa modelul de business bazat pe combustibili fosili ai Rusiei. De aici nevoia de a demonstra cine deţine puterea şi de a da o lecţie când temperaturile sunt cele mai scăzute în Europa centrală şi cererea este ridicată şi când panourile solare sunt sub zăpadă, iar vântul nu bate”.

Germania a jucat un joc riscant cu Rusia în timpul unei tranziţii foarte complicate dinspre combustibilii fosili. “Exitul nemţilor din energie nucleară, cărbune şi petrol îi convine perfect Rusiei, în condiţiile în care regenerabilele nu sunt în măsură să satisfacă cererea în creştere”, arată Rothacher.

În opinia acestuia, ceea ce vedem acum cu inversarea fluxurilor gazoductului Yamal dinspre Germania către Polonia este doar preludiul lucrurilor mai importante care vor urma.

22 Iul. 2026, 14:07
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 14:07 // Actual //  Grîu Tatiana

Consumatorii casnici ar putea achita 20,30 lei, cu TVA, pentru un metru cub de gaze naturale, potrivit proiectului de hotărâre, publicat de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE). Tariful este mai mic decât cel solicitat de compania de stat Energocom, care a cerut un preț de 20,93 lei/m³, cu TVA.

În prezent, populația plătește 14,42 lei pentru un metru cub de gaze, astfel că tariful propus de ANRE ar însemna o majorare de aproximativ 5,88 lei/m³.

Proiectul stabilește tarife reglementate și pentru celelalte categorii de consumatori, în funcție de nivelul de presiune al rețelei la care sunt conectați. Astfel, prețul ar urma să fie de 14,29 lei/m³ cu TVA la intrarea în rețelele de transport, 14,93 lei/m³ cu TVA la ieșirea din rețelele de transport, 15,36 lei/m³ cu TVA la ieșirea din rețelele de distribuție de înaltă presiune, 16,51 lei/m³ cu TVA la ieșirea din rețelele de distribuție de medie presiune și 20,30 lei/m³ cu TVA la ieșirea din rețelele de distribuție de joasă presiune, tarif aplicat consumatorilor casnici.

Potrivit calculelor ANRE, noul tarif este determinat în principal de creșterea costului de achiziție a gazelor naturale, estimat la aproape 598,5 euro pentru 1 000 de metri cubi. La acesta se adaugă cheltuielile pentru transportul și distribuția gazelor, costurile de furnizare, inclusiv cele aferente serviciilor de facturare și deservire a consumatorilor, precum și rentabilitatea reglementată a furnizorului.

În același timp, ANRE a inclus în calcul și un deficit tarifar acumulat în perioada ianuarie–iulie 2026, de aproape 93,8 milioane de lei, care trebuie recuperat în următoarele luni. Totodată, autoritatea a ținut cont și de un excedent tarifar de 17,6 milioane de lei rămas la sfârșitul anului 2025, sumă care reduce parțial impactul majorării.

Proiectul a fost elaborat în baza cererii depuse de Energocom la 15 iulie și urmează să fie examinat de Consiliul de administrație al ANRE. Decizia va intra în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial.