Cadou de Revelion! ANI: Domnica Manole, Președintele Curții Constituționale stabilită cu conflict de interese

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole. Despre acest fapt a fost relatat prin intermediul unui comunicat de presă.

Conform anexei Legii nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, calitatea de Președinte al Curții Constituționale este o funcție de demnitate publică și, respectiv este subiect al declarării averii și a intereselor personale, în condițiile prevederilor Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

În cadrul controlului, care a fost inițiat în mai 2021, în baza unei sesizări, inspectorul de integritate a stabilit că prin Hotărârea Parlamentului nr. 73 din 23.04.2021 s-a anulat prin retragere în parte cu efect pentru viitor actul administrativ individual ilegal favorabil și anume Hotărârea Parlamentului nr. 121 din 16.08.2019 privind numirea unui judecător al Curții Constituționale.

Conform sesizărilor nr. 92a/2021 și 93a/2021 adresate Curții Constituționale, s-a solicitat exercitarea controlului asupra Hotărârii Parlamentului nr. 73 din 23.04.2021 și totodată suspendarea ei.

Iar, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 60 din data de 23.04.2021, semnată de Președintele interimar al Curții Constituționale, s-a admis cererea de suspendare și prin Decizia Curții Constituționale nr. 61 din 26.04.2021 a fost confirmată Decizia Curții Constituționale nr. 60 din 23.04.2021, prin care s-a suspendat hotărârea respectivă, cu participarea în cadrul ședinței și a Președintelui Curții Constituționale.

Astfel, s-a constatat că Președintele Curții Constituționale, având un interes personal a participat la emiterea Deciziei Curții Constituționale nr. 61 din 26.04.2021, prin care a fost confirmată Decizia Curții Constituționale nr. 60 din 23.04.2021 de suspendare a acțiunii unor Hotărâri de Parlament și la controlul constituționalității Hotărârii Parlamentului nr. 73 din 23.04.2021 privind anularea prin retragere parțială a Hotărârii Parlamentului nr. 121 din 16.08.2019 privind numirea unui judecător al Curții Constituționale, fără a declara la ANI conflictele de interese reale și fără a le soluționa prin abținere, prin ce s-a admis consumarea conflictelor de interese.

Totodată, s-a luat act de Hotărârea Curții Constituționale nr. 18 din 09.07.2021, pentru controlul constituționalității art. 19 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 317 din 13.12.1994 cu privire la Curtea Constituțională, din acest motiv, inspectorul doar a constatat încălcarea, fără aplicarea interdicțiilor în acest sens.

În calitate de subiect al controlului, Președintele Înaltei Curți a avut dreptul de a-și expune punctul de vedere. Însă la solicitarea inspectorului, nu au fost prezentate actele necesare desfășurării controlului, mai mult decât atât, s-a solicitat retragerea demersului emis de către inspector.

#domnica manole

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fostul jucător de tenis și om de afaceri Ion Țiriac a devenit din nou subiectul presei internaționale, după ce un amplu reportaj a scos în evidență că românul a reușit să construiască o avere estimată la peste 2,1 miliarde de dolari, depășind astfel orice alt nume din istoria tenisului mondial – inclusiv legende precum Roger Federer, Novak Djokovic și Rafael Nadal.

Deși nu a fost niciodată o vedetă de top pe terenul de joc – cel mai bun clasament al său fiind locul 55 ATP – Ion Țiriac a câștigat Roland Garros la dublu alături de Ilie Năstase și a fost parte a echipei României care a atins finala Cupei Davis în 1972. Însă adevărata sa performanță s-a scris în afara terenului, prin investiții strategice și o viziune rar întâlnită în lumea sportului.

După căderea comunismului, Țiriac a fondat prima bancă privată din România, punând bazele unui imperiu financiar care s-a extins în asigurări, leasing, automobile, imobiliare și sport. În 2002, a preluat turneul de tenis Masters 1000 de la Madrid și l-a transformat într-unul dintre cele mai profitabile evenimente din circuit, schimbând data în calendar și revoluționând formatul, notează profit.ro.

Conform Forbes, averea sa este cu mult peste cele ale superstarurilor tenisului actual:

Roger Federer: 550 milioane dolari
Serena Williams: 300 milioane dolari
Novak Djokovic: 250 milioane dolari
Rafael Nadal: 240 milioane dolari
La doar 21 de ani, Carlos Alcaraz a acumulat aproximativ 70 milioane dolari din premii și sponsorizări, dar rămâne la mare distanță de miliardarul român.

Cu un stil de viață opulent, Țiriac este cunoscut și pentru pasiunea sa pentru automobile – deținând o colecție de peste 400 de mașini rare, expuse publicului la Muzeul Țiriac Collection. Una dintre celebrele sale povești implică un Ferrari F40 uitat timp de 10 ani într-o parcare din München, pe care și l-a amintit doar la insistențele administratorului garajului.

Ion Țiriac a fost, de-a lungul anilor, și o figură inovatoare – uneori controversată – în organizarea de turnee. A introdus zgura albastră la Madrid în 2012 și a înlocuit copiii de mingi cu modele profesioniste, generând reacții puternice în lumea tenisului.

Astăzi, la 85 de ani, Țiriac rămâne cel mai bogat tenisman din toate timpurile, un simbol al tranziției de la sportiv de performanță la vizionar în afaceri. Turneul Țiriac Open din București îi poartă numele și onorează contribuția sa la dezvoltarea tenisului românesc. Dintr-un copil crescut în lipsuri, într-o Românie marcată de război, Ion Țiriac a devenit un nume sinonim cu succesul în Europa de Est.