Cadou de Revelion! ANI: Domnica Manole, Președintele Curții Constituționale stabilită cu conflict de interese

Autoritatea Națională de Integritate (ANI) a constatat încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese de către Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole. Despre acest fapt a fost relatat prin intermediul unui comunicat de presă.

Conform anexei Legii nr. 199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică, calitatea de Președinte al Curții Constituționale este o funcție de demnitate publică și, respectiv este subiect al declarării averii și a intereselor personale, în condițiile prevederilor Legii nr. 133/2016 privind declararea averii și a intereselor personale.

În cadrul controlului, care a fost inițiat în mai 2021, în baza unei sesizări, inspectorul de integritate a stabilit că prin Hotărârea Parlamentului nr. 73 din 23.04.2021 s-a anulat prin retragere în parte cu efect pentru viitor actul administrativ individual ilegal favorabil și anume Hotărârea Parlamentului nr. 121 din 16.08.2019 privind numirea unui judecător al Curții Constituționale.

Conform sesizărilor nr. 92a/2021 și 93a/2021 adresate Curții Constituționale, s-a solicitat exercitarea controlului asupra Hotărârii Parlamentului nr. 73 din 23.04.2021 și totodată suspendarea ei.

Iar, potrivit Deciziei Curții Constituționale nr. 60 din data de 23.04.2021, semnată de Președintele interimar al Curții Constituționale, s-a admis cererea de suspendare și prin Decizia Curții Constituționale nr. 61 din 26.04.2021 a fost confirmată Decizia Curții Constituționale nr. 60 din 23.04.2021, prin care s-a suspendat hotărârea respectivă, cu participarea în cadrul ședinței și a Președintelui Curții Constituționale.

Astfel, s-a constatat că Președintele Curții Constituționale, având un interes personal a participat la emiterea Deciziei Curții Constituționale nr. 61 din 26.04.2021, prin care a fost confirmată Decizia Curții Constituționale nr. 60 din 23.04.2021 de suspendare a acțiunii unor Hotărâri de Parlament și la controlul constituționalității Hotărârii Parlamentului nr. 73 din 23.04.2021 privind anularea prin retragere parțială a Hotărârii Parlamentului nr. 121 din 16.08.2019 privind numirea unui judecător al Curții Constituționale, fără a declara la ANI conflictele de interese reale și fără a le soluționa prin abținere, prin ce s-a admis consumarea conflictelor de interese.

Totodată, s-a luat act de Hotărârea Curții Constituționale nr. 18 din 09.07.2021, pentru controlul constituționalității art. 19 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 317 din 13.12.1994 cu privire la Curtea Constituțională, din acest motiv, inspectorul doar a constatat încălcarea, fără aplicarea interdicțiilor în acest sens.

În calitate de subiect al controlului, Președintele Înaltei Curți a avut dreptul de a-și expune punctul de vedere. Însă la solicitarea inspectorului, nu au fost prezentate actele necesare desfășurării controlului, mai mult decât atât, s-a solicitat retragerea demersului emis de către inspector.

#domnica manole

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie

Bani.md

Toate știrile

Cadou de Revelion! ANI: Domnica Manole, Președintele Curții Constituționale stabilită cu conflict de interese

Inegalitatea din farfurie! Săracii mănâncă mai multă pâine, cei bogați mai multă carne