Joe Biden: Nord Stream 2 „nu va mai exista” dacă Rusia invadează Ucraina

08 Feb. 2022, 10:00
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
08 Feb. 2022, 10:00 // Actual //  MD Bani

Președintele american Joe Biden a promis, luni, după discuția cu cancelarul german Olaf Scholz la Casa Albă, că va opri gazoductul Nord Stream 2, care ar urma să transporte gaz din Rusia până în Germania, dacă armata Moscovei traversează granița Ucrainei.

„Dacă Rusia invadează, aceasta însemnând tancuri sau trupe care traversează granița Ucrainei din nou, atunci nu va mai exista Nord Stream 2. Îl vom opri”, a declarat Joe Biden, la Casa Albă.

Președintele SUA a vorbit într-o conferință de presă alături de cancelarul german Olaf Scholz și a fost întrebat cum ar putea să facă acest lucru, având în vedere că Statele Unite nu controlează proiectul.

„Vă promit că vom putea s-o facem”, a răspuns Biden.

SUA şi Germania „acţionează concertat” în faţa Rusiei

SUA şi Germania „acţionează concertat” în faţa „agresiunilor” Rusiei în Europa, a mai declarat preşedintele american, relatează AFP.

„Acţionăm împreună pentru a preveni în continuare agresiunile ruse în Europa” şi pentru a face faţă „provocărilor prezentate de China”, a adăugat preşedintele american în Biroul Oval de la Casa Albă.

Germania este „unul dintre cei mai apropiaţi aliaţi” ai Americii, a subliniat Joe Biden, alături de cancelarul german.

Olaf Scholz a provocat îngrijorări în ultimele săptămâni prin refuzul de a livra arme Ucrainei şi prin menţinerea suspansului privind situaţia controversatului gazoduct Nord Stream 2, înainte de a accepta să-l includă pe lista posibilelor represalii în cazul unui atac rusesc.

„Suntem aliaţi apropiaţi şi acţionăm într-o manieră coordonată şi unită atunci când este vorba de a răspunde la crizele actuale”, a declarat, la rândul său, cancelarul german, precizând că Rusia va plăti „un preţ foarte mare” în cazul unei invazii a Ucrainei.

Germania va trimite 350 de soldaţi suplimentari în Lituania, în cadrul unei operaţiuni a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), în condiţiile tensiunilor între Rusia şi Ucraina, a anunţat luni ministrul german al apărării, conform Agerpres.

„Armata germană trimite 350 de soldaţi suplimentari grupului de luptă din Lituania”, a declarat Christine Lambrecht în timpul unei deplasări la Münster, în nordul Germaniei. Vom întări astfel contribuţia noastră în termeni de forţe pe flancul estic al NATO şi vom trimite un semnal clar de determinare aliaţilor noştri”, a adăugat ea, dând asigurări că pe Germania „se poate conta”.

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.