Tranzacție pe piața semiconductorilor. Intel cumpără o companie israeliană producătoare de cipuri

16 Feb. 2022, 15:04
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
16 Feb. 2022, 15:04 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Intel cumpără producătorul israelian de cipuri Tower Semiconductor, pentru 5,4 miliarde de dolari, au declarat marţi companiile. Preluarea le va oferi acces la o producţie mai specializată în timp ce se poziţionează pentru a profita de cererea în creştere de semiconductori, transmite Reuters.

Intel plăteşte 53 de dolari per acţiune pentru Tower, care este specializată în cipuri analogice utilizate la producerea maşinilor, senzorilor medicali şi managementul energiei, cu mult peste preţul de închidere de luni, de 33,13 dolari.

În urma informaţiei, acţiunile Tower au crescut marţi cu 42% la bursa din New York, până la 47,03 dolari, după ce luni au crescut în afara programului de tranzacţionare, reacţionând la ştirea unei posibile preluări.

Tower avea o valoare de piaţă de 3,6 miliarde de dolari înainte de această informaţie. Acţiunile Intel au rămas stabile marţi.

Achiziţia extinde prezenţa Intel într-un sector dominat de compania TSMC din Taiwan, care este cel mai mare producător de cipuri din lume, într-un moment în care deficitul global de semiconductori a împiedicat producţia unor produse diverse, de la smartphone-uri la maşini.

Tower a investit în Israel, Texas şi Japonia, pentru a creşte capacitatea de producţie pentru cipuri de 200 şi 300 de milimetri.

Tower, cunoscută anterior sub numele de TowerJazz, are o capacitate de peste 2 milioane de cipuri pe an.

Directorul executiv al Intel, Pat Gelsinger, a spus că tehnologiile celor două firme sunt complementare.

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.