Tranzacție pe piața semiconductorilor. Intel cumpără o companie israeliană producătoare de cipuri

Intel cumpără producătorul israelian de cipuri Tower Semiconductor, pentru 5,4 miliarde de dolari, au declarat marţi companiile. Preluarea le va oferi acces la o producţie mai specializată în timp ce se poziţionează pentru a profita de cererea în creştere de semiconductori, transmite Reuters.

Intel plăteşte 53 de dolari per acţiune pentru Tower, care este specializată în cipuri analogice utilizate la producerea maşinilor, senzorilor medicali şi managementul energiei, cu mult peste preţul de închidere de luni, de 33,13 dolari.

În urma informaţiei, acţiunile Tower au crescut marţi cu 42% la bursa din New York, până la 47,03 dolari, după ce luni au crescut în afara programului de tranzacţionare, reacţionând la ştirea unei posibile preluări.

Tower avea o valoare de piaţă de 3,6 miliarde de dolari înainte de această informaţie. Acţiunile Intel au rămas stabile marţi.

Achiziţia extinde prezenţa Intel într-un sector dominat de compania TSMC din Taiwan, care este cel mai mare producător de cipuri din lume, într-un moment în care deficitul global de semiconductori a împiedicat producţia unor produse diverse, de la smartphone-uri la maşini.

Tower a investit în Israel, Texas şi Japonia, pentru a creşte capacitatea de producţie pentru cipuri de 200 şi 300 de milimetri.

Tower, cunoscută anterior sub numele de TowerJazz, are o capacitate de peste 2 milioane de cipuri pe an.

Directorul executiv al Intel, Pat Gelsinger, a spus că tehnologiile celor două firme sunt complementare.

#Tower Semiconductor #semiconductori #intel #tranzactie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.