De ce vor moldovenii să-și schimbe numele? Aproape 2000 de persoane au depus cereri

03 Apr. 2021, 07:00
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
03 Apr. 2021, 07:00 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Agenția de Servicii Publice (ASP) prestează servcii de schimbare a numelui și prenumelui. În perioada anului 2020, aproape 2000 de persoane au solicitat acest serviciu. Iată care sunt motivele invocate de moldoveni.

În perioada anului 2020,  în cadrul serviciilor teritoriale de stare civilă au fost depuse 1 988 de cereri de schimbare a numelui sau a prenumelui. Dintre acestea, 1 930 au fost acceptate și numai 58 – respinse.

În primele două luni ale anului curent au fost depuse 384 de cereri, dintre care 373 au fost acceptate, iar 11 – respinse.

Cele mai frecvente motive invocate în cereri:

1. dorința de a reveni la numele de familie de până la căsătorie, în cazul când persoana nu a făcut-o la divorț;

2. dorința de a purta numele de familie al tatălui sau al mamei vitreg/e sau altei persoane care a participat la educația sa;

3. precum și din dorința de a avea același nume de familie ca și al soțului, în cazul când nu a făcut-o la căsătorie;

4. pronunțarea numelui este dificilă;

5. numele sunt lipsite de eufonie;

6. numele sunt ridicole;

7. numele au fost schimonosite prin traducere.

Potrivit Legii privind actele de stare civilă, persoana care a împlinit vârsta de 16 ani are dreptul de a-și schimba numele de familie. În cazul în care persoana nu a atins vârsta de 16 ani, schimbarea se face de către organul de stare civilă, pe baza cererii ambilor părinți, făcându-se rectificările corespunzătoare pe actul de naștere al copilului, fără a se întocmi actul de schimbare a numelui de familie sau a prenumelui.

Când nu se permite schimbarea numelui de familie sau prenumelui? 

1. alegerea unui nume de familie sau prenume ce se pronunță dificil sau ridicol;

2. dacă este urmărit penal sau are antecedente penale și nu este reabilitat;

3. în rezultatul schimbării numelui de familie, prin conexare, va deveni compus din trei nume de familie.

4. nu se acceptă transliterarea numelui de familie sau a prenumelui cu caractere latine în baza regulilor ortografice ale unei limbi străine sau cu utilizarea semnelor diacritice.

Schimbarea numelui sau a prenumelui reprezintă un act de stare civilă ce are un caracter individual și unipersonal. Serviciului Stare Civilă îi revine sarcina de a verifica minuțios veridicitatea informației indicate în cerere și în documentele prezentate. Solicitantul poartă răspundere administrativă pentru comunicarea datelor vădit false.

ASP precizează că, deși părinții au dreptul să decidă ce nume să-i dea copilului, Serviciul Stare Civilă poate refuza înscrierea unor prenume care sunt formate din cuvinte indecente ori ridicole.

Cele mai rare prenume de băieți

În Republica Moldova pe lista celor mai rare prenume de băieți se regăsesc: Anastasie, Aron-Ștefan, Cafer, Darwin, Demetrius, Dominic Philippe And, Enriko, Henry, Ioannis, Pantelemon, Salvador, Varfolomei etc.

Cele mai neobișnuite prenume de fete

Cele mai neobișnuite prenume sunt: Audrey, Briella-Damaris, Gulirano, Iliada, Karelya, Leontina, Nailin, Niki, Sare Nil, Stana, Teoctista, Zilia, Maia-Rebeca, Roza etc.

10 Apr. 2026, 16:51
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
10 Apr. 2026, 16:51 // Actual //  Ursu Victor

Numărul copiilor înscriși în instituțiile de educație timpurie din Republica Moldova a scăzut în anul 2025, în timp ce rețeaua de grădinițe rămâne preponderent publică, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit BNS, în 2025 au activat 1465 de instituții de educație timpurie, cu patru mai puține decât în anul precedent. Dintre acestea, peste 98% sunt instituții publice, iar majoritatea funcționează în mediul rural.

Numărul copiilor înscriși a ajuns la 122,9 mii, în scădere cu 4,3 mii de copii (–3,4%) față de 2024. Reducerea este mai accentuată în mediul rural, unde numărul copiilor a scăzut cu aproape 5%.

Datele mai arată că, în medie, la 100 de locuri revin 70 de copii, ceea ce indică o scădere a presiunii asupra sistemului față de anul precedent. Totuși, discrepanțele teritoriale rămân semnificative: în municipiul Chișinău sunt 97 de copii la 100 de locuri, în timp ce în raionul Leova doar 36 de copii.

În ceea ce privește distribuția pe vârste, cei mai mulți copii au 5 și 6 ani, iar peste 87% sunt înscriși în învățământul preșcolar. Majoritatea copiilor (85,5%) studiază în limba română.

Sistemul este susținut de circa 30,9 mii de angajați, dintre care 12,5 mii sunt cadre didactice și de conducere, majoritatea femei. Totodată, ponderea educatorilor cu studii superioare a crescut la 68,8%.

În același timp, infrastructura rămâne limitată: doar 20,8% dintre instituții dispun de săli sportive, iar circa 62,4% au săli muzicale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!