Banca Națională deschide Săptămâna Internațională de Educație Financiară

21 Mart. 2022, 10:10
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
21 Mart. 2022, 10:10 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Banca Națională a Moldovei organizează astăzi, 21 martie 2022, un eveniment de deschidere a Săptămânii Internaționale de Educație Financiară (Global Money Week), care a ajuns la cea de a zecea aniversare. Aceasta este marcată în lumea întreagă și atrage în fiecare an tot mai mulți participanți la diferite niveluri ale societății.

Astfel, la evenimentul preconizat de banca centrală vor lua parte reprezentanți ai instituțiilor publice, ai societății civile, elevi și studenți din Republica Moldova, parteneri în realizarea proiectelor de educație financiară de la noi și de peste hotare.

De asemenea, prima zi a Săptămânii Internaționale de Educație Financiară va fi însemnată prin încheierea unui Acord de parteneriat între Banca Națională și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova. Conjugarea eforturilor în acest sens vine în sprijinul cetățenilor pentru a le oferi informații de care au nevoie zi cu zi în familiarizarea și interacțiunea  cu mediul financiar.

„Sunt tot mai mulți doritori de a cunoaște ce înseamnă conceptele financiare și este de înțeles acest lucru. An de an, se produc schimbări pe plan local și cel internațional în toate domeniile. Astăzi, trăim o nouă realitate, cu mari provocări și cu noi încercări, care ne determină să ne adaptăm deciziile la actualele evoluții și tendințe. În Republica Moldova reformele au adus progrese în sectorul bancar, pe care astăzi îl avem puternic, stabil și bine capitalizat și, cu certitudine, ne propunem să păstrăm și chiar să îmbunătățim ceea ce am obținut. În acest sens, Banca Națională a Moldovei întreprinde măsurile necesare pentru a asigura stabilitatea financiară a țării noastre”, afirmă Octavian Armașu, guvernator al Băncii Naționale.

În cadrul evenimentului va avea loc un atelier de instruire on-line (ZOOM) pentru tinerii interesați de subiectul financiar, care va fi organizat în baza proiectului de educației financiară „Dă sens banilor” realizat de Banca Națională în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”. Astfel, participanții vor afla sau își vor aprofunda cunoștințele referitoare la sistemul financiar din țara noastră, drepturile specifice ale utilizatorilor de plată ș.a.

Un alt atelier de instruire va fi organizat pentru studenții de la facultatea de jurnalism și științele comunicării a Universității de Stat din Moldova, în colaborare cu Clubul Presei Economice.

Banca Națională a Moldovei se alătură în fiecare an inițiativei Global Money Week, la care până în prezent au aderat 176 de țări.

Partea oficială a evenimentului va fi transmisă în direct pe:

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.