Kremlinul în agonie! România salvează Republica Moldova din ghearele dependenței energetice a Rusiei

Preşedintele Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a spus că nimeni şi nimic nu poate să stea în calea parcursului european al Republicii Moldova. Declarația a fost făcută la Chișinău în cadrul ședinței comune a Parlamentelor celor două țări.

„Nimic şi nimeni nu o să stea în drumul pe care îl are de parcurs Republica Moldova către Uniunea Europeană, mai ales în acest context cu un garant, un stat membru al UE de 15 ani, România. Nu vreau să intru în niciun detaliu, în schimb vreau să vă spun o certitudine – Republica Moldova nu va intra într-o criză energetică, nici în ceea ce priveşte gazul, nici în ceea ce priveşte electricitatea. De aceea, România are datoria să fie în toată această perioadă alături de Republica Moldova”, a punctat Ciolacu.

Şi preşedintele Senatului, Florin Cîţu, a afirmat că problema transnistreană şi dependenţa energetică de Rusia nu pot fi chestiuni în ceea ce priveşte traiectoria europeană a Republicii Moldova.

Republica Moldova este dependentă de gazul rusesc 100%. Iar tariful pe care îl achită consumatorii casnici e de 17,62 le metrul cub.

În data de 26 martie, Republica Moldova a aderat la Platforma de achiziţii comune a UE. Platforma urmează să faciliteze contactele cu furnizorii internaţionali pentru a diversifica sursele de aprovizionare a europenilor. Comisia Europeană a început deja negocierile cu principalele ţări producătoare (Norvegia, Qatar, Algeria) şi a anunţat vineri un acord cu Statele Unite pentru ca acestea să îşi mărească livrările de gaze naturale lichefiate către UE.

În data de 7 aprilie, Paramentul a votat modificarea legii gazelor care prevede asigurarea securității energetice a Republicii Moldova. Legea prevede și crearea rezervelor de gaz. În proiect este reglementată obligativitatea furnizorului de ultima opțiune de a stoca, în una din țările vecine, rezerve de gaze naturale, într-un volum suficient pentru o perioadă de două luni de iarnă. În caz contrar vor fi pasibili sancționării.

În ceea ce privește energia electrică, Republica Moldova este dependentă de centrala de la Cuciurgan care este controlată de Inter RAO a Federației Ruse.

Federația Rusă folosește arma gazului, dar și pe cea a curentului electric pentru a șantaja Republica Moldova. Cele mai recent exemplu, iarna anului 2022 când Gazprom amenința Chișinăul cu deconectarea gazului în caz de neplată a avansului până în data de 20 a fiecărei luni. Or, Executivul a fost obligat să intervină prin Energocom prin acordarea subvențiilor în avans, dar și a achitării a o parte din datoria Termoelectrica către Moldovagaz.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#depenedență #gaz #Energie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.