Talibani, separatişti şi Lukaşenko, participanţii din acest an la Davosul rusesc, unde Putin a luat apărarea războiului

21 Iun. 2022, 11:22
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Iun. 2022, 11:22 // Actual //  bani.md

Rusia a lansat Forumul Economic Internaţional de la St. Petersburg (SPIEF) în 1997, în speranţa de a demonstra lumii că este deschisă pentru business după prăbuşirea Uniunii Sovietice şi turbulenţele eco­nomice ce au urmat în anii ’90. Reuniunea, venită ca reacţie la Forumul Economic Mondial de la Davos, a fost organizată anual în ultimii 25 de ani.

Rusia a lansat Forumul Economic Internaţional de la St. Petersburg (SPIEF) în 1997, în speranţa de a demonstra lumii că este deschisă pentru business după prăbuşirea Uniunii Sovietice şi turbulenţele eco­nomice ce au urmat în anii ’90. Reuniunea, venită ca reacţie la Forumul Economic Mondial de la Davos, a fost organizată anual în ultimii 25 de ani.

În ultimii ani, printre oaspeţi s-au numărat preşedintele chinez Xi Jinping, preşedintele francez Emmanuel Macron şi secretarul general al ONU, Antonio Guterres. În acest an, însă, în contextul răz­boiului din Ucraina, puţini oaspeţi de rang înalt au fost prezenţi, numărul participanţilor fiind sub un sfert din cei de anul trecut, de 13.500. Numă­rul ţărilor participante s-a redus la numai 90, de la 140 anul trecut, potrivit The Moscow Times.

Forumul s-a deschis săptămâna trecută cu o listă redusă de partici­panţi, fiind boicotat de unele guverne occidentale.

„E al cincilea an în care lucrez la forum, iar atmosfera n-a fost nicioda­tă atât de tensionată“, spune un angajat de 29 de ani al forumului. Oaspeţii de onoare de la ediţia din acest an a forumului au fost mult mai puţin prestigioşi: rebeli din estul Ucrainei, liderul Belarusului, Aleksander Lukaşenko, şi o dele­gaţie din partea conducerii talibane a Afganistanului.

Vorbind în cadrul forumului, preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că sancţiunile occidentale nu vor avea succes şi a îndemnat liderii de business să investească în Rusia, scrie Deutsche Welle.

Liderul rus a luat apărarea războiului din Ucraina, declarând în acelaşi timp că ţara sa îşi va întări cooperarea economică „cu cei care doresc“.

Putin a criticat dur sancţiunile oc­ci­dentale impuse ca reacţie la inva­darea Ucrainei, declarând că Rusia va continua să avanseze ca „econo­mie deschisă“ şi făcând apel la firmele ruseşti să investească pe plan local. Firmele care au părăsit Rusia, ca McDonald’s şi Microsoft, vor fi înlocuite, a dat acesta asigurări.

„Suntem în curs de normalizare a situaţiei economice. Am stabilizat pieţele financiare, sistemul bancar, sistemul comercial“, a declarat Putin.

Juri Rescheto, corespondent DW în Rusia, arată că discursul lui Putin a fost în acelaşi timp un exerciţiu de limitare a daunelor pe fondul situaţiei de criză, în special pentru firmele ruseşti care încearcă să opereze global.

Liderul rus a comentat de asemenea cu privire la scumpirea cerealelor la nivel mondial, care riscă să genereze crize alimentare în regiuni ca Africa şi Orientul Mijlociu. Acesta a repetat acuzaţia Rusiei că Ucraina a plasat mine în jurul porturilor sale, restrângând exporturile de cereale. Putin a declarat de asemenea că livrările de cereale ucrainene sunt nesemnificative pentru economia mondială.

Potrivit acestuia, SUA şi Europa tipăresc bani şi acaparează alimentele pe pieţele mondiale. Moscova va creşte exporturile de cereale şi îngrăşăminte pentru lumea aflată în curs de dezvoltare, a declarat liderul rus.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

 

31 Iul. 2026, 14:17
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
31 Iul. 2026, 14:17 // Actual //  Ursu Victor

Producția agricolă globală realizată de gospodăriile din toate categoriile a crescut cu 8,9% în perioada ianuarie–iunie 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut. Producția vegetală a avansat cu 8,6%, iar cea animalieră cu 9%, arată datele Biroului Național de Statistică.

În sectorul vegetal, suprafața totală însămânțată a crescut ușor, până la 1,592 milioane de hectare, însă structura culturilor s-a modificat semnificativ. Agricultorii au extins suprafețele cultivate cu orz (+33,1%), rapiță (+10%) și floarea-soarelui (+7,2%), în timp ce au redus culturile de grâu (-6%), sfeclă de zahăr (-28,3%), soia (-11,7%) și legume de câmp (-11,8%). Evoluția sugerează o orientare tot mai accentuată către culturile considerate mai profitabile și cu potențial mai mare de export.

Producția de animale a crescut cu 14,4%, însă această evoluție a fost determinată exclusiv de întreprinderile agricole, unde producția a avansat cu 26,8%. În același timp, gospodăriile populației au înregistrat o scădere de 6,1%.

În fermele agricole, producția de lapte a crescut cu 21,1%, în timp ce în gospodăriile populației s-a redus cu 5,3%. Producția de ouă a urcat cu 10,9% în întreprinderile agricole, dar a scăzut cu 3,7% în gospodăriile populației.

Datele cu privire la  efectivele de animale confirmă aceeași tendință. La 1 iulie 2026, efectivul de porcine din întreprinderile agricole era cu 57% mai mare decât în urmă cu un an, în timp ce efectivul total de porcine din țară a crescut cu 31,6%. Totodată, fermele comerciale și-au majorat efectivele de bovine cu 7%, de ovine și caprine cu 7,5%, iar numărul păsărilor a crescut cu 8,2%. În schimb, în gospodăriile populației efectivele de animale au continuat să scadă la toate speciile.

Statistica mai arată că întreprinderile agricole exploatează deja 57% din suprafața însămânțată a țării și concentrează cea mai mare parte a culturilor de sfeclă de zahăr, rapiță, grâu și floarea-soarelui. De cealaltă parte, gospodăriile populației și fermele mici rămân dominante în producția de cartofi și legume.