Cât costă să ai orchestra „Lăutarii” la nuntă? Corneliu Botgros, despre salariul său, prețuri și invidie în breaslă

„E destul de complicat, însă ne dăm seama că este lume mult mai necăjită și care într-adevăr o duce foarte greu în această perioadă”, scrie Realitatea.md. Corneliu Botgros, violonist în orchestra „Lăutarii”, a subliniat în cadrul interviului pentru Galben că nu este cazul ca artiștii moldoveni să se plângă sau i-a îndemnat cel puțin să o facă mai modest. În același timp, a dat de înțeles că asta nu înseamnă că averile artiștilor sunt colosale. A mai dezvăluit și informații despre prețurile pentru evenimente private.

„De-a lungul anilor am mai pus ceva de o parte, pentru că așa am fost învățați și adică a venit vremea când mai umblăm la ciorap. … Vreau să vă spun că de la începutul pandemiei, din martie anul trecut, noi primim salariul integral. Nu avem restanțe la acest capitol. Ministerul Culturii își onorează toate obligațiile față de colectivele care sunt angajate la Palatul Național. Mă refer și la orchestra Mugurel, Fluieraș, Lăutarii, Noroc, Dolgan, Milenium… și așa mai departe. Este un salariu minuscul, foarte mic, dar în perioada aceasta de pandemie mi se pare o grămadă de bani. E un salariu modest, chiar și pentru bugetari. Dacă cineva crede că un muzicant profesionist primește o sumă generoasă de la stat nu este adevărat. Un salariu în orchestra „Lăutarii” este în jur de 4 mii de lei. Dacă ai un titlu de maestru în artă sau artist al poporului, sunt niște adaosuri de 200-500 de lei. Eu ca artist al poporului am un adaos de 250 de lei”, a povestit Corneliu Botgros.

Așa cum spune și el, din punctul de vedere a unui om de afaceri, ceea ce câștigăm ei este mizer, iar din alt punct de vedere, este mult. Câștigul pe care-l au însă le oferă șansa să nu plece peste hotare.

„Salariile pe care noi le câștigăm ne oferă șansa să stăm acasă cu familiile noastre, să muncim aici. Nu facem din asta averi mari, crede-mă. Chiar nu. Dar să ducem un mod de viață decent putem. De la nunți? Multă lume crede că, spre exemplu, cât câștigă un solist la nuntă pe o oră este valabil și pentru muzicanți. Nu este adevărat. Muzicanții au niște taxe stabilite de ani de zile și ele nu vor fi degrabă depășite”, a explicat acesta.

Potrivit lui, sunt niște taxe de 150-200 de euro de persoană care cântă de la începutul nunții până la sfârșitul acesteia. Adică, dacă un cântăreț timp de o oră ia 500 de euro, atunci un muzicant ia 200 și asta pentru un program mai lung ca durată.

Cât costă să ai orchestra „Lăutarii” la nuntă?

„Sunt oameni care vor toată orchestra, sunt care vor doar o parte. Alții vin cu ideea să fie un taraf scurt, cât mai scurt… Sunt diferite situații care depind de ceea ce-și dorește omul și în funcție de asta variază prețul”, a mai explicat Corneliu Botgros.

Astfel, cu aproximație, dacă vin 10 muzicanți, atunci ar însemna o sumă în jurul cifrei de 2.000 de euro. Și dacă e vorba despre nunți în România, aceasta poate fi mai mare.

Invidie în breaslă

Corneliu Botgros s-a arătat deschis să vorbească și despre invidia în breaslă.

„Bănuiesc că în noi încă mai persistă mentalitatea sovietică – nici mie, nici ție. Dacă cineva a realizat vreun proiect nou, pe altcineva doare. Și probabil din propria frustrare vin aceste comentarii, nemulțumiri. Pentru asta te impune să încerci să depășești sau cel puțin să ajungi la același nivel, nu? Așa ar proceda un om cu cei 7 ani de acasă. Doar că la noi nu funcționează așa. Dacă nu am eu gard, nu trebuie să aibă nici vecinul. Îl strică pe al lui, în loc să-și facă singur gard”, a spus acesta.

„Asta nu e valabil doar pentru artiști. În general societatea noastră este așa, rău intenționată, parcă s-ar bucura de insuccesele unui om mai degrabă decât pentru niște realizări”, a mai adăugat el.

#Corneliu Botgros #Lăutarii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a exportat 17700 de tone de struguri de masă din recolta anului 2026, în valoare de 13,85 milioane de euro, în perioada 1 august – 20 octombrie. Marfa a ajuns în 24 de țări, însă diferențele dintre prețurile obținute pe piețele externe sunt considerabile. În timp ce un kilogram de struguri moldovenești a fost vândut în Spania cu o medie de 1,44 euro, în Federația Rusă prețul a fost de numai 0,45 euro, de peste trei ori mai mic.

Potrivit datelor publicate de Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Struguri din Moldova, cel mai mare cumpărător a fost România, unde au ajuns 5300 de tone, echivalentul a aproximativ 30% din cantitatea totală exportată. Pe locul secund se situează Polonia, cu 3800 de tone, urmată de Federația Rusă, cu 2800 de tone, și Ucraina, cu 2100 de tone.

Împreună, aceste patru piețe au absorbit aproximativ 79% din exporturile de struguri ale Republicii Moldova în perioada analizată.

Prețul mediu de export a constituit 0,78 euro pentru un kilogram, echivalentul a aproximativ 15 lei. Cele mai avantajoase piețe din punctul de vedere al prețului mediu au fost Spania, cu 1,44 euro/kg, Slovacia, cu 1,30 euro/kg, și Franța, cu 1,16 euro/kg.

La polul opus se află Federația Rusă, unde strugurii moldovenești au fost comercializați cu o medie de 0,45 euro/kg, și Ucraina, cu 0,53 euro/kg. Astfel, prețul obținut în Spania a fost de 3,2 ori mai mare decât cel înregistrat pe piața rusă, iar în Franța de aproape 2,6 ori mai mare.

Diferențele reflectă valorile medii de export raportate pe fiecare piață și nu înseamnă neapărat că produse identice, de aceeași calitate și în aceleași condiții comerciale, au fost vândute la aceste prețuri.

Pentru comparație, în anul precedent, până la 20 noiembrie, Republica Moldova exportase peste 30.000 de tone de struguri, în valoare de peste 29 de milioane de euro. Datele nu indică însă, deocamdată, o scădere anuală comparabilă, întrucât acoperă intervale și etape diferite ale sezonului.

În pofida dificultăților din acest an, reprezentanții asociației rămân optimiști. Aceștia estimează că volumul total al exporturilor de struguri realizate în 2026 nu va fi inferior celui de anul trecut.

Prognoza ia în calcul aproximativ 20000 de tone de struguri din recolta anului 2025, exportate în primele luni ale acestui an, precum și decalarea sezonului de recoltare din toamna curentă.

Un detaliu suplimentar confirmat în datele publicate pe 22 octombrie este că Polonia a plătit în medie 1,01 euro/kg, iar România 0,82 euro/kg. Totodată, exporturile totale din anul calendaristic 2025 au depășit 55.000 de tone, potrivit declarațiilor lui Gheorghe Gaberi. Aceste informații întăresc unghiul privind diferențele de preț și perspectivele exporturilor din 2026.