Arhitectul lui Putin riscă pușcăria în Italia. I s-au confiscat peste 140 de milioane de euro

04 Aug. 2022, 12:57
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Aug. 2022, 12:57 // Actual //  bani.md

Autoritățile din Italia au confiscat sume uriașe de la arhitectul palatului lui Vladimir Putin de la Marea Neagră. Oamenii legii au descoperit că el se ocupa de infracțiuni fiscale, scrie dailymail.co.uk.

Poliția economică italiană a confiscat active în valoare de 141 de milioane de euro ale arhitectului lui Vladimir Putin. Autoritățile au precizat că au luat banii „unui cunoscut profesionist” din Brescia, fiind suspect de infracțiuni fiscale.

Bunurile îi aparțin lui Lanfranco Cirillo, arhitectul care a proiectat palatul de la Marea Neagră al lui Vladimir Putin. În luna martie o sută de ofițeri ai poliției economice italiene au descins la proprietățile lui Cirillo, confiscând o colecție de artă impresionantă pe care acesta a ascuns-o și care includea capodopere ale lui Picasso, Cezanne și Kandinsky.

Arhitectul italian în vârstă de 63 de ani a venit în Rusia în anii 1990 unde a fost angajat de oligarhi. Omul lui Putin a precizat că a făcut proiecte pentru 43 de miliardari ruși, precum și pentru companii ca Gazprom și Novatek.

Vladimir Putin l-a făcut pe italian cetățean de onoare al Rusiei în 2014. Arhitectul nu a vrut să plătească impozite statului italian pentru perioada în care a locuit în Rusia.

Cel mai cunoscut proiect al arhitectului este palatul lui Putin de la Marea Neagră. Ansamblul de 18.000 de metri pătrați aflat într-un complex de 7.000 de hectare este dotat printre altele cu podgorii, o sală de hochei pe gheață și chiar un cazinou.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.