Cancelarul german Olaf Scholz spune că Germania este pregătită pentru oprirea gazului rusesc

10 Sept. 2022, 14:03
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Sept. 2022, 14:03 // Actual //  bani.md

Germania și Europa sunt pregătite să facă față consecințelor în cazul în care Rusia va decide să oprească complet livrările de gaze, a declarat sâmbătă cancelarul țării, Olaf Scholz, scrie Bloomberg.

Germania s-a pregătit „pentru ca Rusia să întrerupă în mare parte livrările de gaze din cauza războiului împotriva Ucrainei”, a declarat Scholz, adăugând că țara sa a înființat terminale pe coasta de nord a Germaniei pentru a importa gaze lichide.

Cea mai mare economie a Europei se află în centrul crizei energetice de pe continent, în condițiile în care președintele rus Vladimir Putin reduce livrările ca represalii la sancțiunile legate de războiul din Ucraina. Au crescut îngrijorările că Germania s-ar putea confrunta cu un val de falimente în urma crizei.

„Am economisit gaz. Folosim din nou capacitățile de producție ale centralelor electrice pe cărbune. La începutul anului viitor vom avea posibilitatea de a folosi centralele nucleare rămase în sudul Germaniei, dacă va fi necesar”, a declarat cancelarul.

Declarațiile sale vin după o decizie criticată pe scară largă a ministrului său al economiei, Robert Habeck, de a menține două dintre centralele nucleare ale țării în rezervă de rezervă.

Acest plan a primit o lovitură dură atunci când operatorul centralelor s-a adresat lui Habeck într-o scrisoare în care spunea că acest lucru „nu este fezabil din punct de vedere tehnic și, prin urmare, nu este potrivit ca mijloc de a asigura cota de aprovizionare a acestor centrale”.

05 Sept. 2026, 15:38
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 15:38 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Fondul destinat procesului de amalgamare voluntară a localităților va fi redus în 2026 cu 90 de milioane de lei, după ce autoritățile au constatat că banii prevăzuți nu vor putea fi valorificați integral în acest an. Subiectul a provocat critici în Parlament, deputatul Liliana Iaconi a acuzat guvernarea că a mers în teritoriu și a atras primăriile în proces prin promisiunea unor stimulente financiare.

În cadrul dezbaterilor parlamentare, Iaconi i-a cerut explicații ministrului Finanțelor, Victoria Belous, cu privire diminuarea fondului și a întrebat dacă primăriile care au acceptat amalgamarea voluntară vor mai primi cele două categorii de stimulente promise.

„Atât Guvernul, cât și reprezentanții partidului de guvernare au mers prin teritoriu și au măgulit atât reprezentanții autorităților publice locale, cât și locuitorii cu stimulentele financiare pentru acest proces nou pentru țara noastră”, a declarat deputatul.

Iaconi a cerut Guvernului să spună explicit dacă administrațiile locale care au depus eforturi pentru amalgamare vor beneficia de stimulentul destinat organizării procesului și de cel prevăzut pentru dezvoltarea infrastructurii.

„De ce reducem noi acest fond cu 90 de milioane de lei? Primăriile au beneficiat sau nu au beneficiat, vor beneficia sau nu? Și unde este stimulentul doi pentru dezvoltarea infrastructurii?”, a întrebat parlamentarul.

Ministrul Finanțelor, Victoria Belous, a dat asigurări că reducerea alocărilor pentru 2026 nu înseamnă că Guvernul renunță la angajamentele asumate față de localitățile amalgamate. Potrivit acesteia, ajustarea este determinată de faptul că în acest an Cancelaria de Stat va reuși să valorifice doar o parte din suma disponibilă.

„Guvernul planifică să-și onoreze toate obligațiile pe care și le-a asumat în procesul de amalgamare voluntară”, a declarat Belous.

Ministrul a explicat că fondurile care nu vor fi utilizate în 2026 urmează să fie prevăzute în perioadele următoare, pe măsura implementării procesului.

„Faptul că în 2026 se face o ajustare la fond nu înseamnă că acești bani nu vor fi alocați în anul viitor”, a precizat Victoria Belous.

Potrivit ministrului, Cancelaria de Stat gestionează procesul și va continua să direcționeze resurse către primăriile amalgamate. Astfel, reducerea cu 90 de milioane de lei este prezentată de Ministerul Finanțelor drept o ajustare a cheltuielilor la ritmul real de valorificare, și nu drept o renunțare la stimulentele financiare promise administrațiilor locale.