„Vinul Moldovei 2022”: peste 200 de vinuri vor fi evaluate de un juriu format din experți locali și internaționali

29 Sept. 2022, 12:57
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
29 Sept. 2022, 12:57 // Actual //  MD Bani

În ajunul Zilei Naționale a Vinului, Vinul Moldovei se va afla în centrul atenției. În premieră, țara noastră va găzdui concursul național de degustare – „Vinul Moldovei 2022”.

La competiție s-au înscris 52 de vinării din țară cu peste 200 de mostre de vinuri produse din soiuri autohtone, (Fetească Albă, Fetească Regală, Rară Neagră, Fetească Neagră), din soiuri noi de selecție moldovenească (Viorica, Alb de Onițcani, Riton), cupaje obținute prin asamblarea cu soiuri europene, dar și băuturi alcoolice de origine vitivinicolă sau distilate de vin. Vinurile vor fi evaluate de 20 de jurați, experți naționali și internaționali care provin din opt țări (Franța, România, Marea Britanie, Bulgaria, Cehia, Slovacia și Polonia). Concursul se va desfășura în conformitate cu normele riguroase ale regulamentelor Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV).

Mostrele prezentate spre jurizare vor fi grupate în 5 categorii, conform regulamentului O.I.V: vinuri albe liniştite; vinuri roşii şi roze liniştite; vinuri efervescente albe, roşii şi roze; vinuri alcoolizate şi aromatizate; băuturi spirtoase.

Conform regulamentului OIV, doar 30% din numărul total de probe participante la concurs vor fi apreciate cu medalii, iar cele mai bune mostre de vinuri, care vor acumula peste 92 de puncte, vor avea șansa să obțină Medalia de Aur.

Vinurile participante la concurs vor fi evaluate de experți străini și locali, grupați în comisii specializate de până la 5 persoane. Zilnic, jurații vor degusta până la 50 de probe/zi de vinuri şi până la 30 de probe/zi de băuturi spirtoase, iar rezultatele sesiunii vor fi colectate și centralizate cu ajutorul unui sistem informațional automatizat.

Din juriul concursului vor face parte:

  • CINTIA COLIBABA – expert degustator, Membru Asociaţia Degustatorilor Autorizaţi din România, Doctor în viticultură și oenologie
  • DOMINIQUE TUSSEAU – oenolog, președinte al Comisiei de Oenologie la OIV.
  • JOËL ROCHARD – Inginer agronom şi oenolog, expert internaţional în viticultură şi oenologie la OIV.
  • MILOŠ MICHLOVSKÝ – expert în vinuri, doctor în ştiinţe tehnice, ameliorator.
  • TOMASZ PRANGE-BARCZYŃSKI – expert în vinuri,  redactor-șef Magazyn Wino (Polonia)
  • VLADIMIR STRIEZENEC – expert în vinuri, vinificator
  • ARINA ANTOCE – doctor, expert şi delegat MADR (Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Regionale) la OIV, comisia Oenologie
  • STANIMIR STOYANOV – Oenolog, Președinte al Uniunii Oenologilor din Bulgaria
  • VALERIU COTEA – doctor, Președinte al Comisiei de oenologie de la OIV, Președinte al Patronatului Viei și Vinului, membru al Academiei Române, Universitatea de Ştiinţele Vieţii din Iaşi (IULS)
  • PAUL GUYARD – Oenolog, vinificator
  • ROBERT JOSEPH – journalist, expert international
  • CONSTANTIN OLARU – doctor în științe tehnice, președinte de onoare la Asociaţia Producătorilor de Divin şi Brandy din Moldova

Câștigătorii concursului vor fi premiați cu diplome, în data de 1 octombrie, în cadrul ceremoniei de inaugurare oficială a Zilei Naționale a Vinului. Timp de două zile, vinurile medaliate vor putea fi degustate, la standul Oficiului Național al Viei și Vinului.

Concursul „Vinul Moldovei 2022” se va desfășura pe 29-30 septembrie și este organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului cu suportul partenerului strategic – USAID.

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.