Ce așteptări are Putin de la întâlnirea cu Erdogan: ”Niciodată să nu spui niciodată”

13 Oct. 2022, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Oct. 2022, 05:00 // Actual //  bani.md

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, se așteaptă ca la întâlnirea preconizată pentru joi cu omologul turc, Recep Tayyip Erdogan, să primească o propunere concretă de mediere a conflictului în Ucraina, a transmis miercuri, 12 octombrie, Kremlinul, relatează AFP.

Întâlnirea dintre cei doi lideri va avea loc în Kazahstan.

”Turcii îşi vor oferi medierea. Dacă vor avea loc contacte (ruso-ucrainene), aceasta s-ar face pe teritoriul turc”, a declarat presei consilierul diplomatic al Kremlinului, Iuri Uşakov.

”Erdogan va propune, probabil, ceva oficial”, a adăugat el, precizând că se aşteaptă la o ”discuţie interesantă şi utilă”.

Uşakov a elogiat din nou poziţia Turciei, care ”nu s-a alăturat din principiu sancţiunilor ilegitime occidentale” impuse Rusiei din cauza ofensivei sale în Ucraina.
Aceasta ”va da un impuls suplimentar consolidării cooperării economice ruso-turce”, a apreciat el.

Membră NATO, Turcia, foarte dependentă de gazele şi petrolul rusesc, a depus eforturi de la ofensiva rusă din 24 februarie să-şi menţină relaţiile deopotrivă cu Ucraina şi Rusia.

Ankara a jucat un rol-cheie într-un schimb de prizonieri din septembrie între Rusia şi Ucraina şi în încheierea în iulie, sub egida ONU, a unui acord între cele două ţări care să permită reluarea exportului de cereale ucrainene prin Marea Neagră şi Bosfor.
În două rânduri, ea a găzduit o reuniune între reprezentanţi ruşi şi ucraineni pe teritoriul său în martie pentru negocieri, care în cele din urmă au eşuat, cele două tabere aruncându-şi una alteia responsabilitatea pentru aceasta.

Erdogan s-a întâlnit cu Putin de trei ori în ultimele trei luni şi discută telefonic regulat cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.

Preşedintele turc pozează în mediator privilegiat şi îşi doreşte de mult timp să-i aşeze pe liderii rus şi ucrainean la masa negocierilor.

Şeful diplomaţiei turce, Mevlut Cavusoglu, a cerut marţi Rusiei şi Ucrainei o încetare a focului ”cât mai curând posibil”.

Însă, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a reiterat marţi, într-un discurs susţinut în faţa unei reuniuni virtuale de urgenţă a liderilor ţărilor din G7, că nu mai e nimic de negociat cu Vladimir Putin, care a revendicat anexarea a patru regiuni ucrainene în septembrie, pe lângă Crimeea în 2014.

De la începutul acestei săptămâni, Rusia a escaladat conflictul după ce a lovit cu zeci de rachete întreg teritoriul Ucrainei, distrugând infrastructuri energetice şi atacând ţinte civile, ca răzbunare pentru avarierea parţială a podului Kerci – care leagă peninsula Crimeea de teritoriul rus – în weekend în urma unei explozii pe care a atribuit-o serviciilor speciale ucrainene.

Reacţionând la afirmațiile lui Zelenski, Iuri Uşakov a remarcat miercuri în faţa presei: ”Aş vrea să-i spun că niciodată nu trebuie să spui niciodată”.

05 Sept. 2026, 10:45
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
05 Sept. 2026, 10:45 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.