Bloomberg: Paradoxul crizei energetice din Europa. Continentul are prea multe gaze

Lipsită de livrările ruseşti pe care s-a bazat mult timp, Europa s-a grăbit să importe gaze lichefiate din întreaga lume iar acum combinaţia între vremea neobişnuit de caldă şi livrările mari de gaze lichefiate face ca depozitele de gaze să fie aproape pline înainte ca europenii să dea drumul la termostate, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Există în continuare riscuri pentru perioada următoare, în condiţiile în care un val de frig ar putea obliga Europa să recurgă la gazele din depozite. În plus, guvernele din regiune urmăresc cu atenţie ameninţările cu privire la posibile sabotaje ale unor active energetice care ar putea perturba piaţa. Dar cu toate acestea, la finele lunii octombrie, continentul european este într-o poziţie mai bună decât sperau decidenţii.

„Excesul de gaze din Europa este aşteptat să dureze cel puţin până în decembrie. Este puţin probabil ca Europa să înregistreze un val de frig prelungit în noiembrie”, spune Giacomo Masato, analist şef la firma italiană de energie Illumia.

În paralel, preţurile la gaze sunt la cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimele patru luni, chiar dacă cotaţiile futures pentru luna februarie sunt cu 44% peste cele din luna noiembrie, ceea ce arată că piaţa se aşteaptă ca problemele pe partea de ofertă să persiste.

Toate acestea înseamnă că reducerea cantităţii de gaze utilizate, în pofida mirajului preţurilor mici, rămâne esenţială. Potrivit analiştilor de la Timera Energy, pe ansamblul anului 2022, cererea de gaze ar urma să scadă cu 7-9%, în principal ca urmare a închiderii unor mari consumatori industriali, ceea ce înseamnă că nu va fi atinsă ţinta UE privind o reducere a consumului cu 15%.

„Capacitatea Europei de a face faţă unor crize paralele în domeniul electricităţii şi gazelor naturale, în următorii doi ani, depinde în mare parte de capacitatea sa de a reduce cererea. Credem că această criză este departe de sfârşit”, susţin analiştii de la Timera.

Pentru moment însă, tancurile încărcate cu gaze lichefiate continuă să sosească. Potrivit Bloomberg, în cursul acestei luni Europa de Nord-Vest ar urma să primească 82 de tancuri cu gaze lichefiate, cu 19% mai multe decât în septembrie. Şi mai multe vase stau mai mult la aşa-numitele facilităţi plutitoare de stocare în aşteptarea unor preţuri mai mari dar şi pentru că există capacităţi limitate de a primi combustibil, susţine brokerul de nave Fearnleys A/S. Situaţia ar putea persista până la mijlocul lunii ianuarie, este de părere Oystein Kalleklev, director general la firma norvegiană Flex LNG Ltd. care deţine nave specializate în transportul de gaze lichefiate.

Însă chiar dacă preţurile scad pentru moment, cererea venită din Asia ar putea să crească iar Rusia ar putea pune punct livrărilor de gaze care tranzitează Ucraina, fie intenţionat fie din cauza deteriorării infrastructurilor în contextul continuării luptelor. Ambele elemente ar putea pune presiune pentru creşterea preţurilor şi ar face umplerea depozitelor mai dificilă în anul care va veni.

Între timp, miniştrii europeni ai Energiei discută un plafon temporar impus preţurilor de referinţă la gaze. Unul dintre principalele argumente împotriva acestei soluţii este că ar face mai dificilă pentru Europa atragerea de gaze lichefiate de care va avea nevoie la iarnă.

#Energie #criză #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

„S-a dorit aplicarea unei lovituri dure importatorului de banane, fiind scoase în evidență doar reţelele Linela şi Fidesco. De ce?” Bloggerul moldovean Eugeniu Luchianiuc este de părerea că Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) ar fi ascuns intenționat unele detalii importante în contextul scandalului bananelor cu pesticide depistate în câteva magazine din țară. Acesta a scris pe blogul său despre câteva lucruri stranii, în opinia sa.

„În primul rând, atunci când ANSA face aşa verificări, e obligată să ia trei probe: una o trimite la propriul laborator, a doua se duce la agentul economic, fiind pusă la dispoziţia şoferului camionului, iar a treia ar trebui să rămână la punctul de trecere a frontierei. În caz de ceva, firma trebuie să poată verifica dacă ANSA chiar are dreptate când spune că a depistat nu ştiu ce. Prima stranietate – ANSA nu a dat şoferului contraproba care i se cuvenea firmei. Eu personal am văzut imagini video (pe care, dacă va fi cazul, le voi publica) cum reprezentantul ANSA preia proba sa, dar în lipsa şoferului. Culmea este că reprezentantul ANSA, contrar tuturor prevederilor în vigoare, bagă proba ce se cuvine agentului economic în cutia de unde s-a prelevat proba, pe care o ambalează la loc. De ce a făcut asta? Cred că ar trebui să explice conducerea ANSA.

A doua stranietate – în presă mult s-a scris că agentul economic a semnat o declaraţie pe proprie răspundere că nu va pune în vânzare marfa până ce nu va obţine rezultatul analizei ANSA. Din câte am înţeles, astfel de declaraţii importatorii scriu aproape în fiecare zi la general şi de cele mai multe ori nu se fac nici un fel de controale. Deci, e o rutină. Acum, agentul economic de unde putea să ştie că marfa sa e verificată de ANSA, dacă ANSA, după prelevarea probelor, nu i-a comunicat acest lucru oficial şi nici contraproba nu i-a fost oferită şoferului. De unde avea să ştie că declaraţiile de rutină, de această dată e ceva pe bune? E logic că a pus în vânzare marfa, care e uşor perisabilă şi putea să se piardă.

A treia stranietate – după ce ANSA a anunţat că a depistat bananele contaminate, agentul economic a cerut să i se spună unde e contraproba sa. Când aceasta a fost totuşi depistată în una din lăzi, unde a ascuns-o reprezentantul ANSA, ea a fost trimisă de urgenţă la expertiză la acelaşi laborator ANSA. Şi, surpriză – de data aceasta analiza a arătat că reziduul de pesticide clorpirifos în proba de banane analizată nu depăşeşte limita admisibilă. Deci, bananele care erau infectate, acum pot fi consumate bine mersi. Agentul economic a cerut şi a treia probă, care, conform legii, trebuia să fie la vamă – dar răspunsul ANSA a fost confuz. Să vedem dacă nu se vor întâmpla careva stranietăţi şi cu această a treia probă, la care agentul economic nu are acum acces”, scrie bloggerul.

În același timp, bloggerul Eugeniu Luchianiuc se întreabă următoarele:

„În locul importatorului, văzând aceste stranietăţi, eu aş cere o expertiză independentă, nu făcută de ANSA în condiţii numai de ei ştiute. Şi, încă o mare stranietate – deşi acest agent economic livrează marfă în toate reţelele comerciale din ţară, în prim plan au fost scoase doar reţelele Linela şi Fidesco. De ce? Cum credeţi?

Sunt multe indicii că s-a dorit aplicarea unei lovituri dure importatorului, care e cel mai mare din Moldova pe segmentul său. Şi de asemenea sunt indicii că s-a dorit anume scoaterea în prim plan a două branduri concrete. Oare de ce?”, adaugă acesta.

Recent, ANSA a solicitat retragerea din magazine a unui lot de banane din Ecuador, întrucât acestea ar conține pesticide. S-a aflat că ar fi fost puse pe rafturile de la magazinele Linella.

În replică, rețeaua Moldretail Group S.R.L, proprietara magazinelor Linella, a precizat că nu ține de responsabilitatea sa să verifice limita de pesticide. Conform companiei, importatorul S.R.L „Fruct Expert-Plus”, care a furnizat banalele, este unul dintre cei mai mari din Republica Moldova și lucrează cu mai multe rețele, însă alte magazine nu au for menționate în comunicatul emis de ANSA.