Exportatorii germani regândesc o “poveste de dragoste” de 100 de miliarde de euro cu China

31 Oct. 2022, 15:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
31 Oct. 2022, 15:38 // Actual //  bani.md

Timp de peste 20 de ani, Oliver Betz a produs senzori pentru producătorii chinezi de motoare de la baza sa din München. Dar în ultimele luni, vânzările Systec Automotive către China s-au prăbuşit, scăzând cu trei sferturi, conform Financial Times.

“Extinderea în China nu este un subiect luat în considerare. Este vorba despre cum putem limita pagubele”, a declarat Betz, care a adăugat că 65% din exporturile companiei sale de anul trecut au fost către această ţară. El pune declinul pe seama unei creşteri mai lente, a strategiei “zero-Covid” de la Beijing şi a unei preferinţe tot mai mari pentru cumpărarea de produse locale, pe măsură ce producătorii chinezi ajung din urmă mărcile străine.

Experienţa lui Betz devine tot mai frecventă în rândul întreprinderilor mici şi mijlocii din Germania, care îşi văd puse la încercare relaţiile cu partenerii chinezi după ani de creştere a vânzărilor.

Companiile din Germania îşi dau seama din ce în ce mai mult că nu se pot baza pe profiturile chinezeşti aşa cum o făceau odinioară, potrivit lui Jörg Wuttke. “Este o poveste de dragoste pierdută”, a spus el.

Această ruptură ameninţă să destrame ceea ce a devenit una dintre cele mai avantajoase relaţii comerciale din lume, în care companiile germane au prosperat vânzând exportatorilor chinezi utilajele care le-au permis acestora din urmă să devină actori-cheie în lanţurile de aprovizionare globale.

De la începutul mileniului, China a trecut de la puţin peste 1% din exporturile germane la o cotă de 7,5% din vânzările în străinătate, situându-se pe locul al doilea după SUA. În 2021, mărfuri germane în valoare de peste 100 de miliarde de euro au fost vândute în această ţară.

Thorsten Benner, director al Institutului de Politici Publice Globale din Berlin, a descris legăturile ca fiind principalul factor al “epocii de aur a modelului economic german”, observată în ultimele etape ale mandatului de 16 ani al Angelei Merkel ca cancelar, care s-a încheiat anul trecut.

Alicia García-Herrero, economist senior la think-tank-ul Bruegel, a declarat că, în Berlin, legăturile dinamice dintre cele două puteri exportatoare au fost înlocuite de un sentiment de slăbiciune, pe măsură ce exporturile au scăzut. “Germania îşi pierde excedentul comercial şi o parte din competitivitate, parţial din cauza faptului că China a avansat atât de rapid pe scara valorică”, a spus ea.

Acesta vine într-un moment sensibil pentru relaţia mai largă dintre cele două ţări. Invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina a dat combustibil criticilor germani la adresa Beijingului, care susţin că legăturile economice ale Germaniei prevalează asupra obiectivelor de politică externă şi conduc la o colaborare cu potenţiali rivali geopolitici.

Olaf Scholz, care va zbura la Beijing săptămâna viitoare pentru prima sa întâlnire cu liderii chinezi în calitate de cancelar german, urmează să îşi prezinte noua strategie pentru China anul viitor. El se află sub presiune din partea partenerilor săi de coaliţie, Verzii şi Democraţii Liberi, pentru a slăbi legăturile.

Scholz a stârnit controverse atunci când a cerut ministerelor să susţină o investiţie a Cosco, un conglomerat de stat chinezesc de transport maritim, într-un terminal de containere în portul Hamburg. Tranzacţia a fost aprobată săptămâna aceasta, deşi Cosco a preluat o cotă mai mică decât cea planificată, ceea ce îi va limita capacitatea de a influenţa deciziile.

Ackermann a vorbit despre un producător german de utilaje de construcţii al cărui rival chinez deţinut de stat a trimis utilaje clienţilor şi le-a oferit gratuit pentru utilizare în primul an. “Cum putem concura cu aşa ceva?”, a spus el.

Pe fondul acestei atmosfere acide, diplomaţii chinezi au exercitat presiuni asupra liderilor asociaţiilor industriale pentru a se abţine să critice Beijingul. O persoană povesteşte că un oficial guvernamental chinez i-a spus că consumatorii săi ar putea exercita o mare influenţă “dacă companiile occidentale nu se comport”.

În ciuda tuturor tensiunilor, mulţi nu sunt gata să renunţe. “China este o piaţă foarte importantă pentru toţi membrii noştri”, a declarat Andreas Rade, director general pentru guvern şi societate la VDA, asociaţia producătorilor auto germani. “Ieşirea nu poate fi răspunsul”.

Dar Barkin a declarat că zilele în care China era un “pariu cu sens unic” pentru companiile germane au apus. “Acestea nu se retrag încă, dar caută modalităţi de a-şi proteja operaţiunile de vânturile geopolitice”, a spus el. “Unii se pregătesc acum pentru ziua în care ar putea fi nevoiţi să plece”.

Realitatea Live

20 Oct. 2025, 14:43
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
20 Oct. 2025, 14:43 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei a actualizat Indicele de Stres Financiar (ISF) la iunie 2025 și confirmă un nivel sub pragul de stres și o stabilitate generală a sectorului. ISF a fost 0,38 la 30 iunie 2025 (ușor în urcare, +0,006 față de anul precedent), în timp ce pragul de stres (stabilit prin metoda Threshold VAR) a crescut la 0,52 în T2 2025 (de la 0,51 în T1).

Ce a mișcat indicele în T2 2025: • Presiuni în sus: creșterea stresului pe piața ratelor dobânzilor și pe piața bancară, factor favorabil: subindicele valutar, care a temperat dinamica ISF, factori negativi: marja depozite–credite s-a îngustat cu 1,4 p.p.; lichiditatea curentă a scăzut cu 10,5 p.p.; MDL/EUR s-a depreciat în medie cu 0,5 și factori care au redus stresul: volatilitatea valutară a scăzut (–2,9 unități); depozitele totale au crescut în termeni reali (+3,9%); ajustările pentru pierderi la credite au scăzut (–1,3 p.p.); s-a majorat spreadul VMS–CHIBOR 3M (+1,0 p.p.).

ISF a scăzut cu 0,01 față de mai. Presiunile au venit din piața valutară (depreciere medie MDL/EUR de 0,14) și piața bancară (lichiditate curentă –1,4 p.p.; provizioane +0,03 p.p.), iar componenta ratelor dobânzilor a contribuit pozitiv (marja depozite–credite +0,6 p.p.; spreadul VMS–CHIBOR 3M –0,1 p.p.).

Managerii de risc indică drept riscuri dominante: geopolitic, macroeconomic, suveran, apoi riscul de credit (în creștere) și cel cibernetic. Probabilitatea unui eveniment cu impact ridicat în 12 luni este evaluată înaltă. Soliditatea sistemului este percepută preponderent moderat înaltă (70%), cu așteptarea menținerii în următoarele 6 luni.

Bănci de importanță sistemică (O-SII): MAIB – amortizor O-SII 1,5% (prima poziție), Moldindconbank – 1,0% și OTP Bank și Victoriabank – 0,5% fiecare.

Indicele general de vulnerabilitate s-a situat la –0,46 (sub pragul 0), semnalând risc scăzut. Contribuții: lichiditate (+0,15), rata fondurilor (–0,15), sensibilitate la riscul de piață (–0,05), profitabilitate (+0,04). Toate băncile se află sub pragurile stabilite.

Legăturile interbancare interne rămân reduse (sold net ~5,5 mil. MDL, ~0,05% din plasări). Stresul I (nerambursare bilaterală internă) nu indică potențiale insolvabilități. Plasările în bănci străine: 12,4 mld. MDL (7,1% din active), concentrate în instituții din Germania, Franța, Italia, Spania, Austria cu rating investițional înalt.

Stres II (faliment top-3 contrapărți externe): ar coborî 4 bănci sub cerința minimă a fondurilor proprii (10%), însă probabilitatea este redusă (ratinguri înalte ale contrapartidelor).
Stres III (faliment pe țară): 2 bănci ar coborî sub 10%; scenariul e atenuat de profilul de risc al jurisdicțiilor (economii avansate).

Indicii HHI (0,1465) și HHIrisk (0,1476) sunt mult sub limitele de concentrare sporită (0,3487) și maximal admisibilă (0,6). Rata creditelor neperformante a scăzut în agricultură (3,5%, –0,4 p.p.) și industrie prelucrătoare (5,2%, –0,2 p.p.); în energie, imobiliare și IFN – 0%.

Creditele către IFN au fost 3,58 mld. MDL (3,8% din portofoliu), din care 99,8% către OCN; Microinvest SRL concentrează 37,2% din soldul creditelor bancare către OCN (~1,32 mld. MDL). Toate creditele către IFN sunt clasificate performante.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII