Fraude în sistemul de achiziții! Finanțele le iau sub lupă

Ministerul Finanțelor a elaborat un nou regulament ce are în vizor achizițiile publice de valoare mică realizate de către autoritățile/entitățile contractante.

După aprobarea noului regulament, achizițiile de valoare mică de la pragurile 100 mii lei pentru bunuri și servicii, 125 mii lei pentru lucrări și 200 mii lei pentru serviciile sociale vor fi, obligatoriu, desfășurate prin intermediul sistemul electronic național ca achiziții simplificate.

Noul regulament vine cu o modificare a pragului pentru achizițiile efectuate în baza facturii de plată, și anume, majorarea acestuia până la suma de 50 mii lei. Iar pentru achizițiile a căror valoare este cuprinsă între 50 mii lei și pragurile menționate supra, autoritatea/entitatea contractantă are dreptul să încheie contracte directe cu operatorul economic, asigurând utilizarea eficientă a resurselor financiare, transparența, obiectivitatea și imparțialitatea procesului de achiziție și încrederea publică fată de acesta.

„Este foarte important ca toți actorii implicați, atât autoritățile/entitățile contractante, cât și agenții economici să poată activa după reguli transparente de joc, astfel încât procesul să fie unul previzibil”, a spus secretarul de stat de la Ministerul Finanțelor, Vladimir Arachelov.

Oficialul a adăugat că noile reglementări urmăresc ca responsabilii din domeniu să-și planifice mai bine achizițiile și respectiv, să asigure transparența și concurenței loială în procesul de achiziționare.

#regulament #achizitii #Ministerul Finanțelor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie

Bani.md

Toate știrile

Fraude în sistemul de achiziții! Finanțele le iau sub lupă

Inegalitatea din farfurie! Săracii mănâncă mai multă pâine, cei bogați mai multă carne