Scandalul dezvăluirilor continuă! Consilierul Maiei Sandu ar fi implicat în afacerile cu fier vechi

Fostul deputat Alexandr Slusari susține că este important să aflăm cum a fost posibilă spargerea conturilor din telegram la unii demnitari de stat. Mă tem că în afară de serviciile secrete ruse, în operațiunea au participat și specialiștii din Moldova.

„Dar cred eu că e nevoie și de explicații de la cei vizați. Eu, de exemplu, vreau clarificări de la Dorin Recean în legătură cu convorbiri telefonice cu Radu Șeremet. Vă amintesc că acest individ gestionează o compania din România, care importă deșeuri metalice pentru Uzină Metalurgică din Răbnița. Atrageți atenție la data discuției – 10 martie 2022. Perioada, cănd uzina nu a avut autorizație, dar încerca prin diferite metode s-o obțină”, spune Slusari.

Potrivit lui Slusari, pe 15 martie 2022 compania lui Șeremet a importat deșeuri metalice, care pe documente erau scrise ca fontă brută. 13 camioane au fost oprite în ultimul moment la podul Rezina-Răbnița de către instituțiile abilitate. A fost pornit dosar penal pe acest fapt. Expertiza laboratorului Serviciului vamal a confirmat faptul că în camioane sunt deșeuri.

„Însă peste 1,5 lună camioanele au fost returnate companiei lui Șeremet contrar tuturor normelor legale. Persoana, care a dispus acest lucru, nu mai lucrează în cadrul Serviciului Vamal. Despre dosar penal nu auzim nimic, chiar dacă acele camioane au fost arestate în România și a fost pornită ancheta. Dar la noi totul e liniște. A rămas doar procesul judiciar dintre Șeremet și Slusari pe apărarea reputației acestui personaj dubios, care m-a dat în judecată. Rămâne un sentiment persistent că toata aceasta schema a avut o крыша la cel mai înalt nivel în Moldova”, a punctat Sluasri.

Fostul deputat e de părere că dacă informația publicată este autentică, domnul Recean este obligat să explice despre ce el a vorbit pe 10 martie 2022 cu cunoscutul său vechi Radu Șeremet, care totodată este un mare prieten cu omul lui Plahotniuc Arcadii Vicol, infiltrat de coordonatorul criminal la Calea Ferată, Metalferos și Moldova Gaz. Or, lipsa reacției ar fi pentru mine recunoașterea complicității lui Recean în procesul de contrabanda a deșeurilor metalice și mușamalizarea cazului.

Contul de Telegram al consilierului președintelui Republicii Moldova pe probleme de securitate și secretarul general al Consiliului Suprem de Securitate, Dorin Recean, a fost spart astăzi, 11 noiembrie.

Conversațiile care îi sunt atribuite lui Dorin Recean au apărut pe site-ul care, pe data de 9 noiembrie curent, au apărut și conversațiile ministrului Justiției, Sergiu Litvinenco.

Ulterior, Președinția a venit cu o reacție.

„Ca și în situațiile precedente, aceste pretinse conversații sunt fabricate”.

#slusari recean #fier vechi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.