Ce joc viclean face Rusia. Care este, de fapt, tactica retragerii

Rusia a anunțat că va retrage trupele din orașul Herson, din sudul Ucrainei, pe care l-a capturat în primele zile ale războiului. Liderii Ucrainei spun că aceasta este o nouă umilință pentru Vladimir Putin şi deschide ușa pentru mai multe progrese pe câmpul de luptă ucrainean, scrie Washington Post.

Retragerea trupelor ruse este o nouă lovitură pentru Moscova, deoarece Herson a fost singura capitală regională capturată de când a început invazia Kremlinului, în februarie. A fost una dintre cele patru regiuni ucrainene anexate ilegal de președintele rus Vladimir Putin la sfârșitul lunii septembrie.

La acea vreme, Putin a spus că ucrainenii care trăiesc în acele regiuni „devin cetățenii noștri pentru totdeauna”. Evaluările au venit pe fondul semnalelor că forțele Moscovei respectă ordinul de marți al ministrului rus al Apărării, Serghei Șoigu, de a se retrage spre sud-est, peste râul Nipru, scrie Washington Post.

Ambele părți își consolidează unitățile de luptă cu arme, muniții și personal suplimentar

Statele Unite consideră că Moscova a decis să se retragă din orașul ucrainean pentru a evita eșecul haotic și sângeros care a lovit armata rusă în regiunea Harkov. În septembrie, forțele Ucrainei au străpuns liniile de front ale Rusiei, recâștigând controlul asupra a sute de mii de kilometri pătrați. În plus, au capturat un număr mare de echipamente militare rusești abandonate în grabă. De data aceasta, retragerea Rusiei are un aspect strategic. Trupele se retrag în poziții mai sigure și se pregătesc de luptă în viitor.

„Rusia și-a dat seama că este mai bine pentru ea să-și retragă trupele mai devreme decât să sufere pierderi grele din partea ucrainenilor. Ucraina nu se va opri până când nu va recâștiga pe deplin controlul asupra orașului. Și pe bună dreptate. Are o mare valoare geografică, militară și psihologică”, a declarat fostul comandant-șef al NATO, amiralul James Stavridis.

Resursele Rusiei sunt aproape de limită. De aici şi solicitările de pauză

De asemenea, în regiunea Mikolaiv, medicul ucrainean Ivan Malenkyi a spus că unitatea sa efectuează deminarea. Acest lucru poate oferi o înțelegere a ceea ce forțele Ucrainei așteaptă în Herson. „Acum noi înșine nu înțelegem unde este frontul, unde este a doua linie sau altceva. Știm doar că au dispărut. Nu este încă clar unde s-au dus și ce au lăsat în urmă”.

Președintele Statului Major Comun al SUA, generalul Mark Milley, a declarat marți seară că 20-30 de mii de soldați ruși rămân pe malul drept al Niprului în regiunea Herson. Iar retragerea lor pe malul stâng va dura ceva timp. În același timp, el a adăugat că există semne timpurii că retragerea a început deja.

Ofensiva armatei ucrainene în direcția lui Herson a durat săptămâni întregi. În același timp, depozitele de muniții rusești, centrele de comandă și logistica au fost distruse pentru a crea presiune asupra forțelor rusești, – a explicat consilierul Ministerului Apărării al Ucrainei, Iuri Sak.

„Iarna va fi un factor. Totul se poate întâmpla mai încet și poate mai repede, în funcție de condițiile meteorologice. Dar nu ne vom opri. Vom continua contraatacul metru cu metru, sat cu sat”, a spus Iuri Sak.

Retrăgându-se, trupele rusești au pus mine și au aruncat în aer poduri

Există, de asemenea, o suspiciune că mulți soldați s-ar putea ascunde în Herson, încercând o ambuscadă. De asemenea, armata ucraineană se va afla în zona de acțiune a artileriei inamice desfășurate de cealaltă parte a Niprului. Dar retragerea completă a Rusiei din Herson este acum considerată inevitabilă. Forțele ucrainene au sugrumat liniile de aprovizionare rusești, astfel încât Moscova nu-și mai poate susține trupele în acest sector al frontului.

„Rușii pot stabili cu siguranță niște capcane în Herson. Dar nu au avut niciodată suficiente trupe sau capabilități logistice pentru a-și menține pozițiile pe malul drept”, a declarat un consilier anonim al guvernului ucrainean.

Cu toate acestea, Niprul nu este doar un obstacol în calea liniilor de aprovizionare rusești. Râul va deveni, de asemenea, un obstacol care va împiedica trupele ucrainene să se deplaseze spre sud spre Crimeea. În schimb, observatorii externi se așteaptă ca Kievul să se concentreze pe distrugerea liniilor de aprovizionare rămase din peninsula ocupată.

Analiştii spun că Rusia a pus la cale planul de apărare pe malul de est a Niprului

„Nu avem o oportunitate geografică de a elibera Crimeea în viitorul apropiat, trebuie să eliberăm mai întâi întregul sud al Ucrainei și nu vom putea face acest lucru de pe malul drept. Acum avem un teatru de operații pe malul stâng. Și toată activitatea va fi acolo”, a declarat un alt consilier sub anonimat al Guvernului Ucrainei.

Generalul în retragere al armatei australiene Mick Ryan a explicat că forțarea Niprului ar fi o operațiune foarte serioasă pentru armata ucraineană. Iar forțele ruse ar putea provoca pierderi grele forțelor ucrainene dacă încearcă să facă acest lucru. „Nu văd o oportunitate pentru o astfel de operațiune pe termen scurt, iar ucrainenii se vor concentra probabil pe alte axe ale ofensivei pentru a goli sudul”, a spus el.

Generalul Ryan a adăugat, de asemenea, că eliberarea orașului Herson se schimbă puțin dacă vorbim despre scopul întoarcerii Crimeii. Cu toate acestea, Kievul este acum cu un pas mai aproape de acest obiectiv. În opinia sa, eliberarea altor părți ale Hersonului și a regiunilor învecinate Zaporojie ar trebui să aibă loc mai întâi: „Va fi o secvență metodică și grijulie de bătălii și campanii în sud, culminând cu campania din Crimeea”.

Fostul comandant al Armatei SUA în Europa Ben Hodges a prezis, de asemenea, că forțele ucrainene ar putea continua ofensiva de la Zaporojie, unde se află centrala nucleară capturată de trupele rusești. Sabotarea accesului la instalațiile de producere a energiei electrice înainte de o iarnă grea a devenit o strategie cheie pentru Moscova, a explicat Hodges. Prin urmare, revenirea controlului asupra centralelor nucleare poate fi o prioritate.

Autoritățile ucrainene sunt precaute: retragerea ar putea fi o capcană

Generalul-locotenent ucrainean Mikhailo Zabrodski a declarat parlamentului ucrainean că orice retragere a Rusiei din apropierea orașului Herson este „logică și chiar rațională pentru ei, dar trebuie să fim precauți, ar putea fi o capcană”.

Comentariile vin în urma știrilor din ultimele zile că Rusia a cerut evacuarea civililor din Herson, iar rețelele de socializare arată că steagul său coboară de pe clădirile din oraș. Şi mai interesant este faptul că miercuri, autoritățile instalate de Rusia, au declarat că șeful adjunct pro-moscova al regiunii Herson, Kirill Stremousov, a murit într-un accident rutier.

Aflat într-o vizită la Londra, șeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat reporterilor: „Am văzut anunțul, dar, desigur, vom aștepta și vom vedea ce se întâmplă, de fapt, pe teren. Este încurajator să vedem cum forțele ucrainene sunt capabile să elibereze mai mult teritoriu ucrainean”, a mai subliniat el, potrivit Washington Post.

#Herson #retragere #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.