Budianschi taie ca-n curechi! Mai multe ministere au fost lăsate cu ochii în soare

Guvernul alocă mai puțini bani la ministerul Infrastructurii, dar și cel al Agriculturii. Informațiile se regăsesc în proiectul de Lege a Bugetului pentru anul 2023, aprobat de cabinetul de miniștri.

Cel mai mult s-a tăiat la Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, condus de Andrei Spînu – 1,5 miliarde lei. Astfel, dacă în 2022, bugetul acestui minister era de 6,1 miliarde lei, pentru 2023 este prevăzut un buget de 4,6 miliarde lei, scrie realitatea.md.

Ministerul Economiei, în fruntea căruia se află Dumitru Alaiba, a pierdut 574 de milioane de lei, comparativ cu anul trecut. Astfel, de la un buget de 827 223 700 lei, cât a fost anul trecut, s-a redus până la 252 939 900 lei.

Veste proastă și pentru agricultori, bugetul ministerului de resort a scăzut cu 550 milioane lei, asta chiar dacă acest an a fost unul secetos, iar scumpirea carburanților și a inputurilor le-a dat mari bătăi de cap fermierilor. Astfel, bugetul ministerului Agriculturii în 2023 va fi de 2,2 miliarde de lei, în comparație cu 2,7 miliarde în anul 2022.

Bugetul ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene a fost diminuat cu 139 de milioane de lei și va fi de peste jumătate de miliard. Totodată, ministerul Mediului va fi redus cu 37 de milioane de lei, până la 561 712 700 lei.

Proiectul Legii Bugetului de stat pentru anul 2023 prevede venituri de 64,9 miliarde de lei și cheltuieli de 83,2 de miliarde de lei. Deficitul bugetar anul viitor va fi de peste 18,3 miliarde de lei sau 6% din PIB.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ministere #buget #cheltuieli

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un grup de senatori americani a introdus în Congres un proiect de lege care prevede confiscarea încărcăturii de petrol de pe tancurile rusești aflate pe listele de sancțiuni ale Departamentului Trezoreriei SUA, relatează Reuters. Măsura vizează în special așa-numita „flotă din umbră” a Rusiei, care, potrivit Centrului finlandez CREA, transportă aproximativ 75% din exporturile de țiței ale Moscovei.

Potrivit proiectului, petrolul confiscat va fi vândut pe piață, iar sumele obținute vor fi utilizate pentru reducerea datoriei publice a SUA. Inițiatorii propun și crearea unui fond special, numit Russian Sanctions Enforcement Fund, gestionat de Departamentul Trezoreriei, cu un buget de 150 milioane de dolari, destinat monitorizării și aplicării sancțiunilor, notează Reuters.

„Acest proiect de lege nu doar că va împiedica tentativele maligne ale Moscovei de a ocoli legislația americană, ci va permite Statelor Unite să valorifice activele confiscate”, a declarat senatorul republican Joni Ernst, unul dintre autorii inițiativei.

În prezent, aproximativ 200 de tancuri petroliere sunt vizate de sancțiunile SUA pentru implicarea în transportul de țiței rusesc peste plafonul de preț de 60 de dolari pe baril impus de G7. Cel mai dur pachet de sancțiuni a fost introdus în ultimele zile ale mandatului lui Joe Biden, vizând deodată 180 de nave, responsabile pentru jumătate din exportul maritim de petrol al Rusiei, adică aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi.

Un exemplu concret este tancul Eventin, înregistrat sub pavilion panamez, care a fost interceptat de autoritățile maritime germane la sfârșitul lunii martie. La bordul navei se aflau 100.000 de tone de țiței rusesc, care au fost confiscate de autoritățile germane în baza sancțiunilor în vigoare.

Acest nou proiect legislativ ar putea schimba fundamental modul în care SUA aplică și monetizează sancțiunile împotriva Federației Ruse, transformând o măsură de presiune economică într-o sursă directă de venit bugetar.