Rusia recunoaşte că plafonarea preţului petrolului ar putea agrava deficitul bugetar în 2023

Săptămâna trecută, oficialii ruşi au estimat că plafonarea preţurilor pentru petrolul şi produsele sale rafinate ar putea conduce anul viitor la o diminuare a producţiei de petrol a Rusiei cu 5% până la 7%, însă indiferent de cât de mare va fi această reducere a producţiei, Siluanov a promis că angajamentele de cheltuieli vor fi îndeplinite, prin accesarea pieţelor de împrumuturi şi fondul de rezervă a ţării dacă va fi nevoie.

„Este posibil un deficit bugetar mai mare? Este posibil dacă veniturile vor fi mai mici decât s-a planificat. Care sunt riscurile pentru anul următor? Riscuri pe partea de preţuri şi restricţii”, a spus marţi Anton Siluanov. Potrivit acestuia o reducere a volumului exporturilor de energie este posibilă, în contextul în care unele ţări vor evita să facă afaceri cu Rusia iar Moscova încearcă să dezvolte noi pieţe, un proces care va dicta veniturile din exporturi ale Rusiei. „Plafonul de preţ este important în măsura în care, pentru acele ţări care au impus plafonul, nu vor fi făcute livrări. Aceasta înseamnă că vor fi alte ţări. Da, costurile cu logistica vor creşte. În consecinţă, este posibil să fie modificate discounturile”, a apreciat Siluanov.

În situaţia în care volumul exporturilor va scădea, Siluanov a spus că Rusia are două surse suplimentare de finanţare: fondul de rezervă (NWF), unde se acumulează rezervele statului rus, şi împrumuturi.

În trimestrul patru al acestui an, Guvernul rus a împrumutat sume mari de pe piaţă, după ce Moscova a decis să trimită zeci de mii de militari în Ucraina pentru o „operaţiune specială”. În prezent, autorităţile ruse se aşteaptă să utilizeze peste 2.000 de miliarde de ruble (29,24 miliarde de dolari) de la fondul de rezervă în 2022, în condiţiile în care cheltuieile totale ale statului rus vor depăşi 30.000 de miliarde de ruble, mai mult decât se preconiza la începutul anului.

„De la începutul operaţiunii speciale, condiţiile macroeconomice s-au schimbat, inflaţia a crescut iar resurse mari au fost necesare pentru a susţine familiile”, a mai spus marţi Siluanov.

În luna decembrie, cheltuielile fondului de rezervă ar putea să se ridice la 1.500 de miliarde de ruble. Aceasta în condiţiile în care la 1 decembrie 2022, activele lichide ale fondului de rezervă se ridicau la 7.600 de miliarde de ruble sau 5,7% din Produsul Intern Brut al Rusiei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deficit #petrol #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Patru consorții ar urma să construiască centrale eoliene de 170 MW în Republica Moldova, iar proiectele vor include și baterii de stocare a energiei. Ministerul Energiei a elaborat un proiect de hotărâre a Guvernului prin care propune acordarea statutului de producător eligibil mare investitorilor desemnați câștigători ai unei licitații organizate pentru dezvoltarea centralelor eoliene terestre.

Licitația a vizat o capacitate sprijinită de până la 170 MW, iar condiția principală a fost instalarea unei capacități minime de stocare de 0,25 MWh pentru fiecare MW de energie eoliană sprijinită. În total, cele șapte oferte declarate câștigătoare însumează 170 MW de capacitate sprijinită și 150,57 MWh de capacități de stocare, în timp ce puterea instalată totală a centralelor ajunge la 181,5 MW.

Cel mai mare pachet de proiecte aparține consorțiului „Lumina Noastră”, care va dezvolta patru centrale cu o capacitate totală de 54 MW. Acestea sunt prevăzute la Hîrtop, raionul Cimișlia – 10 MW, Rădeni, raionul Strășeni – 12 MW, Olănești, raionul Ștefan Vodă – 8 MW, și Negureni, raionul Telenești – 24 MW. Pentru fiecare proiect este prevăzută o capacitate de stocare de 30 MWh.

Un proiect de 40,5 MW va fi realizat de consorțiul „Navitas Energy” și „Elteprod Invest”, la Cioburciu, raionul Ștefan Vodă, cu o baterie de stocare de 10,125 MWh. Tot la Cioburciu este prevăzut un proiect de 35 MW al consorțiului „Leafwind Energy” și „Oromaxmontaj”, cu o capacitate de stocare de 10,32 MWh.

Al patrulea câștigător este consorțiul „Summa FIBA Enerji”, care va dezvolta o centrală cu o putere instalată de 52 MW în raionul Criuleni. Statutul de producător eligibil mare se acordă însă pentru 40,5 MW, iar capacitatea de stocare aferentă este de 10,125 MWh. Pentru această centrală va fi necesară separarea fizică și contorizarea distinctă a energiei pentru partea sprijinită prin schema de stat și pentru energia comercializată pe piață.

În total, în cadrul procedurii au fost depuse 16 oferte, dintre care 14 au fost admise și calificate în etapa finală. Câștigătorii au fost desemnați pe principiul celui mai mic preț. Prețurile ofertate de proiectele selectate variază între 1,2398 și 1,2528 lei/kWh, iar documentul indică un preț mediu ponderat de aproximativ 1,2467 lei/kWh.

Proiectele vor beneficia de schema de sprijin „preț fix/prima variabilă”, autorizată de Consiliul Concurenței. Energia produsă direct de centralele eoliene va fi eligibilă pentru această schemă, în timp ce energia preluată din rețea și ulterior livrată înapoi prin baterii nu va beneficia de sprijin și va fi decontată la prețul pieței.

Investitorii vor avea la dispoziție cel mult 36 de luni de la publicarea hotărârii Guvernului în Monitorul Oficial pentru a pune în funcțiune centralele și instalațiile de stocare. Furnizorul central de energie electrică urmează să semneze contractele de achiziție în termen de 10 zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii.

Ministerul Energiei susține că măsura va contribui la consolidarea securității energetice și la obiectivul Republicii Moldova ca, până în 2030, 27% din consumul final de energie să provină din surse regenerabile.

#parcuri eoliene #energie regenerabilă