Principalele puteri economice ale lumii sunt toate implicate într-un război activ sau se pregătesc pentru el

11 Ian. 2023, 06:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Ian. 2023, 06:00 // Actual //  bani.md

Cele mai mari cinci economii sunt fie implicate într-un război, fie își pregătesc armatele cu o oarecare rapiditate pentru a putea purta unul.
Acest lucru înseamnă că principalele puteri economice ale lumii sunt toate implicate într-un război activ sau se pregătesc pentru acesta.
Orice incertitudine în sistemele militare creează în mod inevitabil incertitudine economică. Acest lucru se aplică, bineînțeles, și în cazul țărilor din afara listei primelor cinci, cum ar fi Rusia, care ocupă locul 11, scrie George Friedman dintr-o analiză pentru Geopolitical Futures.

Oricât de rudimentar ar fi, PIB-ul poate spune multe despre o țară, de la tipul de armată pe care ar putea să o aibă la tipul de satisfacție publică cu care se mândrește și, în cele din urmă, la puterea economiei sale și influența sa economică.

Următoarele cifre sunt cele pe care le cunosc, dar pe care adesea nu îmi fac timp să le asimilez cu adevărat: PIB-ul primelor cinci națiuni ca procent din PIB-ul global:

Statele Unite (24,06); China (15,2); Japonia (6,02); Germania (4,56); India (3,2)
Aceste cinci țări reprezintă mai mult de 50% din PIB-ul mondial. În mod firesc, acest lucru este corelat cu puterea militară. PIB-ul măsoară posibilitățile de producție, inclusiv rachetele și soldații, dar trebuie să susțină și viața civilă. Așadar, există o variație în ceea ce privește cantitatea de efort depus în domeniul militar, dar potențialul de a alinia o forță militară rezistă la examen. Putem spune, așadar, că aceste cinci țări produc jumătate din produsul mondial și au capacitatea de a produce armate masive echivalente, susține Friedman.

SUA au cea mai mare amprentă economică și militară

Cea mai avansată și cea mai capabilă, dacă nu cea mai mare din punct de vedere numeric, este Statele Unite, o națiune care a menținut în același timp o economie relativ dinamică, în ciuda unor interludii sistemice de slăbiciune.

China se mândrește cu a doua cea mai mare economie din lume și a încercat să își construiască o armată importantă. Întrebarea istorică este dacă diferența substanțială dintre PIB-ul Statelor Unite și PIB-ul Chinei a făcut ca China să fie mai slabă din punct de vedere militar decât Statele Unite.

În spatele celor două mari puteri, Japonia încearcă să își construiască o armată bazată pe parametrii în continuă schimbare ai interdicției sale constituționale, dar cu siguranță are capacitatea de a deveni din nou o putere substanțială. Germania nu dorește cu adevărat să se reînarmeze, dar nu a închis niciodată complet ușa în fața acestei perspective. Cu toate acestea, este implicată în trimiterea de arme în Ucraina și în războiul economic împotriva Rusiei. India este angajată ocazional cu China, dar, în ciuda PIB-ului său, este vastă și săracă. Este cea mai mică din punct de vedere economic dintre cele cinci și cea mai puțin angajată militar. De asemenea, face parte din Dialogul de securitate cvadrilateral cu SUA, Australia și Japonia, chiar dacă își construiește relațiile cu Rusia.

Cea mai importantă țară pentru prognoză este, prin urmare, America. Aceasta are cea mai mare amprentă economică și militară și are tendința de a se angaja în operațiuni militare la un anumit nivel și în operațiuni economice ca forță principală. Următoarea cea mai importantă este China, în special în ceea ce privește modul în care se comportă în raport cu SUA. Relația dintre SUA și China nu este doar fundamentală pentru ceea ce se va întâmpla în restul acestui an, ci și emblematică pentru natura complexă a puterii. Ea oferă ambelor națiuni șansa de a concura pe multiple planuri și de a găsi o bază pentru colaborare.

Rolul Washingtonului în lume este ușor de uitat printre zgomotele politicii, dar este realitatea de bază care conduce lumea, concluzionează George Friedman în articolul pentru Geopolitical Futures.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală