Comisia Pre-vetting este un bau-bau pentru prodecanul facultății de drept de la ULIM. S-a retras din cursa pentru CSM

Comisia Pre-Vetting anunță deciziile în privința a trei candidați de pe lista înaintată de Parlament la funcția de membru în Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), scrie realitatea.md.

Într-un comunicat de presă, responsabilii anunță că unul dintre candidați s-a restras din concurs. Este vorba de Feodor Bria, lector la ULIM.

„Candidatul Feodor Bria, lector la Universitatea Liberă Internațională, s-a retras din concurs, nepromovând astfel evaluarea”, anunță Comisia Pre-Vetting.

Bria este în prezent lector universitar al Catedrei de „Drept Privat”, Facultatea Drept ULIM și doctorand la ULIM, specializarea „Drept Internațional și european public”. Pe lângă experiența de predare, în CV-ul acestuia mai găsim și funcția de director a Colegiului ULIM, funcția de membru în Colegiul pentru Selecția și Cariera Judecătorilor în cadrul CSM (din octombrie 2018 până în prezent) și funcția de prodecan al Facultății de Drept din cadrul ULIM.

Bria, de-a lungul anilor a participat sau a fost coordonator în mai multe proiecte girate de Universitatea ULIM, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării sau de Asociații Obștești. Feodor Bria vorbește la nivel experimentat limbile engleză și rusă, la „nivel elementar” limba franceză, iar limba maternă este româna.

Alți doi candidați nu au depus în termen declarația de avere și interese personale, iar prin urmare la fel nu au promovat concursul.

„Potrivit Comisiei, candidații din rândul non-judecătorilor Evgheni Florea, profesor universitar la Universitatea de Stat din Comrat, și Ilie Mămăligă, avocat, nu au depus în termen declarația de avere și interese personale cu datele actualizate pentru ultimii 5 ani (Declarația pentru 5 ani) și/sau anexele solicitate, fapt ce a dus la nepromovarea evaluării de către aceștia. Conform procedurii legale, deciziile Comisiei au fost transmise candidaților și instituției responsabile de organizarea alegerilor sau a concursului, în acest caz Parlamentul. Deciziile sunt cu drept de apel și pot fi contestate de către candidați la Curtea Supremă de Justiție, în termen de 5 zile din data recepționării. Totodată, cei trei candidați non-judecători au la dispoziție 48 de ore ca să anunțe Comisia dacă acceptă sau se opun publicării deciziilor motivate”, se arată în comunicat.

Amintim că, 12 candidați non-judecători, aleși în baza unui concurs public, au fost propuși de Parlament pentru a participa la concursul de ocupare a funcției de membru în CSM. Aceștia sunt supuși evaluării integrității financiare și etice de către Comisia Pre-Vetting.

Precizăm că dintre candidații non-judecători care vor promova evaluarea Comisiei Pre-Vetting, Parlamentul va numi, cu votul a trei cincimi dintre deputații aleși, șase membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Astfel, noua componență a CSM va fi formată din 6 judecători, aleși prin vot secret de către Adunarea Generală a Judecătorilor, și 6 non-judecători, numiți de Parlament.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bria #pre-vetting #CSM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Societățile de asigurări din Republica Moldova au înregistrat o creștere de 10,9% a primelor brute subscrise și o majorare de 26% a despăgubirilor plătite în primele nouă luni ale anului 2024, comparativ cu aceeași perioadă din 2023. Automobilele rămân lider în topul preferințelor clienților pentru asigurare, arată datele Biroului Național de Statistică.

În categoria asigurărilor generale, segmentul auto (CASCO și răspundere civilă auto) continuă să domine: primele brute subscrise pentru asigurările de răspundere civilă auto au crescut cu 9,7%, atingând 1,26 miliarde lei, despăgubirile plătite în acest sector au înregistrat o creștere semnificativă de 23,4%, ajungând la 452,8 milioane lei. În cazul asigurărilor CASCO, primele brute au crescut cu 13,1%, iar despăgubirile cu 13,3%. Aceste evoluții confirmă preferința clienților pentru protecția vehiculelor în fața riscurilor, în contextul unei mobilități crescute și al diversificării portofoliilor de produse oferite de companiile de asigurări.

Asigurările de incendiu și calamități naturale au înregistrat cea mai mare creștere procentuală: primele brute au avansat cu 24,7%, iar despăgubirile plătite au fost de 3,5 ori mai mari decât în 2023. Asigurările de sănătate continuă să câștige teren, cu o creștere de 11,9% a primelor și de 17,1% a despăgubirilor. În schimb, asigurările de viață au stagnat, cu o creștere nesemnificativă de 0,3% la primele subscrise și o scădere de 9% a despăgubirilor plătite.

În ianuarie-septembrie 2024 veniturile și cheltuielile asigurătorilor s-au majorat față de perioada respectivă a anului 2023 cu 18,2% și 22,7% respectiv. Profitul până la impozitare s-a diminuat cu 22,6% comparativ cu perioada corespunzătoare a anului precedent .