Prăbuşirea pieţei imobiliare americane scumpeşte hârtia igienică

12 Feb. 2023, 13:26
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Feb. 2023, 13:26 // Actual //  bani.md

Preţurile la hârtie igienică au început din nou să crească iar de vină este prăbuşirea pieţei imobiliare din SUA, transmite Bloomberg.

Problemele de pe piaţa imobiliară americană au declanşat o criză în sectorul cherestelei, unde cotaţiile futures au scăzut cu peste 60% în ultimele 12 luni. În consecinţă, fabricile de cherestea au oprit activitatea. În Canada, cel mai mare producător mondial de cherestea, aproximativ o treime din capacităţile gaterelor au fost închise în provincia British Columbia.

Această diminuare a capacităţilor gaterelor a creat o undă de şoc pe lanţul mondial de aprovizionare cu hârtie, care depinde de un produs secundar generat de fabricile de cherestea. Acum lumea se confruntă cu o criză de celuloză, materia primă pentru produse precum hârtia igienică.

Costurile cu celuloza au crescut iar producătorii de hârtie igienică, precum Kimberly-Clark Corp., au majorat la rândul lor preţurile pentru a-şi consolida marjele. Potrivit firmei de cercetare NielsenIQ, preţurile cu amănuntul la hârtie igienică în SUA au crescut cu aproximativ 20% în perioada cuprinsă între luna iulie 2021 şi sfârşitul anului 2022.

Povestea hârtiei igienice demonstrează cât de dificil este pentru lanţurile globale de aprovizionare să îşi revină după şocurile care au bulversat pieţele de materii prime în ultimii ani. Volatilitatea crescută, problemele de logistică create de pandemie şi consecinţele invadării Ucrainei de către Rusia au creat fluctuaţii mari de preţuri şi probleme în aprovizionarea cu materii prime. Aceasta explică de ce inflaţia stimulată de ofertă este dificil de ţinut sub control.

În cazul cherestelei, piaţa a început să se prăbuşească după ce în 2021 a explodat până la un maxim istoric. Scădere a determinat producători precum West Fraser Timber Co. şi Canfor Corp. să reducă şi chiar să închidă operaţiunile în provincia canadiană British Columbia. Această regiune produce o celuloză premium utilizată la producţia de hârtie igienă de calitate ridicată. Canada este responsabilă pentru jumătate din producţia mondială de celuloză premium.

Producătorul brazilian de celuloză Klabin SA a confirmat joi că producătorii de celuloză din întreaga lume au majorat preţurile cu 30 de dolari pe tonă pe fondul problemelor de pe piaţă, de la 940 până la 970 de dolari pe tonă.

Consumatorii încearcă să facă faţă preţurilor mai mari la hârtie igienică prin trecerea la mărcile mai ieftine, cumpărarea unor pachete mai mici sau pur şi simplu reducând cantitatea utilizată. De exemplu, vânzările cu amănuntul de hârtia igienică Kimberly-Clark au scăzut cu 2,9% în perioada noiembrie-ianuarie, după ce compania a majorat preţurile cu 9,7%. Rivalul Georgia-Pacific LLC a înregistrat un declin similar.

O veste bună pentru consumatori este că la orizont se întrevăd semne de bun augur. Închiderea fabricilor de cherestea din Canada a creat, pentru moment, presiuni pe piaţa celulozei dar până la urmă impactul asupra preţurilor va fi echilibrat de un consum mai mic şi noi livrări din Europa de Nord, susţine Kevin Mason, de la ERA Forest Products Research.

Până la finalul acestui an, producătorii de celuloză din Suedia şi Finlanda vor adăuga noi capacităţi de producţie echivalente cu un milion de tone pe an, estimează Patrick Cavanagh, economist şef la Fastmarkets. Aceasta va contracara complet pierderile din Canada, chiar dacă închiderea fabricilor de cherestea din Canada va continua şi în acest an.”Întrebarea care se pune acum este dacă va apărea o perioadă în care condiţiile de pe piaţă vor fi dificile, până când vor intra în funcţiune noile capacităţi”, spune Cavanagh.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Ian. 2026, 12:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Ian. 2026, 12:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Serviciul Vamal al Republicii Moldova a încasat în anul 2025 41,15 miliarde de lei la bugetul de stat, cu 2,87 miliarde de lei mai mult decât în 2024, ceea ce reprezintă o creștere de 7,5%, arată datele oficiale ale instituției.

Structura încasărilor arată că TVA-ul la import rămâne principala sursă de venit, cu 66,6% din total, urmat de accize – 26,8% și taxa vamală – 6,4%.

Potrivit raportului, TVA-ul la import a însumat 27,4 miliarde de lei, în creștere cu 1,95 miliarde de lei (+7,7%) față de 2024. Accizele la import au ajuns la 11,01 miliarde de lei, cu 745,8 milioane de lei mai mult decât anul precedent (+7,3%).

Cele mai mari contribuții la accize au venit din: produsele petroliere importate, care au adus 4,62 miliarde de lei (+14,4%), produsele din tutun – 3,65 miliarde de lei (+0,1%) și mijloacele de transport importate – 2,15 miliarde de lei (+8,2%).

În același timp, unele categorii au înregistrat scăderi, inclusiv accizele la gazele lichefiate (–2,4%), băuturile alcoolice tari (–7,8%) și vinurile importate (–19,7%).

Taxa vamală a generat 2,63 miliarde de lei, cu 6,7% mai mult decât în 2024, în timp ce taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a scăzut la 50,7 milioane de lei (–12,5%).

Datele arată că bugetul de stat a fost alimentat în 2025 în principal din importuri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!