Ce conține noul pachet de sancțiuni pregătit de UE împotriva Rusiei

Björn Seibert, șeful de cabinet al președintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, i-a informat în cursul acestui weekend pe ambasadorii țărilor membre cu privire la noile sancțiuni pregătite împotriva Rusiei, scrie Politico, citând mai multe surse familiare cu discuțiile.

Potrivit surselor celor de la Politico, noul pachet de sancțiuni pregătit de executivul european împotriva Rusiei ar urma să includă:

noi sancțiuni financiare împotriva a 4 bănci rusești, printre care și cea mai mare bancă privată din Rusia, Alfa Bank, instituția financiară fondată de oligarhul Mihail Fridman;

o interdicție împotriva cetățenilor ruși de a ocupa funcții în consiliile de administrație ale unor companii din infrastructura critică din cadrul spațiului comunitar, precum cele din domeniul energiei electrice sau a furnizorilor de gaze naturale;

noi sancțiuni împotriva a 130 de persoane și entități, acestea fiind propuse de Polonia, țările baltice, Germania, Franța și alte state din UE. Printre țintele noilor sancțiuni s-ar număra lideri militari ai Rusiei, oficiali instalați de Moscova în teritoriile ucrainene ocupate, jurnaliști care lucrează pentru presa de stat rusă, precum și companii și indivizi din alte țări, dar care au legături cu efortul de război al Rusiei sau grupul de mercenari Wagner;

Printre entitățile și persoanele vizate s-ar afla unele din Mali, țară africană în care mercenarii Wagner au o prezență puternică, și din Iran, stat acuzat că vinde Rusiei drone și componente pentru fabricarea acestora.

Noi sancțiuni ale UE împotriva exporturilor de componente electronice către rusia

noi interdicții cu privire la importurile de cauciuc și bitum rusesc în UE și asupra exporturilor europene către Rusia, inclusiv cele de camioane, alte vehicule grele, mașinării de construcție, pompe și alte echipamente folosite în sectorul construcțiilor;

pachetul conține de asemenea noi interdicții privind exporturile de componente electronice pe care Rusia le-ar putea folosi să producă arme;

includerea pe lista de sancțiuni a UE a unei companii din Dubai care este suspectată că ajută Rusia să eludeze embargoul asupra exporturilor sale de petrol pe cale maritimă.

Se crede că această companie a cumpărat mai multe nave petroliere rusești supuse sancțiunilor. Însă schimbarea proprietarului cu unul din Emiratele Arabe Unite permite navelor să transporte din nou petrol.

Una dintre țările membre ale UE a cerut includerea acestei companii pe lista de sancțiuni pentru a împiedica Rusia să își crească capacitatea de a exporta petrol. Însă doi diplomați și un oficial din UE care au discutat cu jurnaliștii de la Politico au avertizat că unele dintre țările europene aflate la Marea Mediterană și-au exprimat opoziția față de măsură în timpul discuțiilor ce au avut loc weekendul acesta.

În trecut aceste nave petroliere au funcționat sub pavilionul cipriot, crezându-se că acum acesta a fost înregistrat în țări considerate paradisuri fiscale.

UE a adoptat ultimul său pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, al nouălea, la jumătatea lunii decembrie a anului trecut. La sfârșitul lunii ianuarie toate sancțiunile adoptate împotriva Moscovei de la declanșarea războiului din Ucraina, dar și anexarea ilegală a Crimeii în 2014, au fost prelungite cu 6 luni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#muniție #sanctiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.