Mircea Geoană, despre intențiile Rusiei de a începe un război cu NATO: „Ei de-abia se descurcă în Ucraina”

04 Mart. 2023, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Mart. 2023, 16:19 // Actual //  bani.md

Secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, a declarat că Federaţia Rusă nu are nici capacitatea şi nici intenţia de a începe un război cu NATO, precizând că ruşii de-abia se descurcă în Ucraina.

El a sibliniat, însă, că NATO trebuie să fie atentă la riscul de escaladare a conflictului prin incident sau accident.

Mircea Geoană a fost întrebat, sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima Tv, dacă Rusia poate ataca şi state membre NATO.
“Este o problemă de comunicare. Rusia are nevoie de un duşman pe măsura mitologiei că Rusia este o mare putere militară, iar faptul că nu reuşesc să-i dovedească pe ucraineni îi face să găsească cea mai simplă scuză pentru propria lor neputinţă, să spună că, de fapt, nu se luptă cu ucrainenii să se lupte, de fapt, cu marele NATO şi cu marele conglomerat occidental.

Nu-i adevărat, noi nu suntem parte a acestui conflict. Şi vreau să vă spun că parte din ceea ce fac eu, secretarul general, echipa noastră de conducere de la NATO, este să evităm escaladarea acestui conflict. A-i ajuta pe ucraineni este un lucru moral corect, pentru că avem o naţiune care a fost agresată. Este politic absolut firesc, pentru că democraţia trebuie apărată şi strategic face sens. Pentru că dacă Ucraina, bat într-un lemn ipotetic, nu ar reuşi să reziste acestei agresiuni formidabile a Federaţiei Ruse, exemplul pe care şi Rusia şi alte puteri autoritare l-ar avea ar fi că prin forţă, prin război, pot să cucereşti teritoriu, ceea ce ar fi prost pentru toată lumea”, a afirmat Mircea Geoană.

El susţine că Rusia nu are capacitatea de a începe un război cu NATO.

“Pe de altă parte, Rusia nu are astăzi nici capacitatea şi nici intenţia să înceapă un război cu noi. Ei de-abia se descurcă în Ucraina. Ce să vorbim despre NATO, care este o forţă militară şi politică, şi economică, şi tehnologică mult mai mare decât cea a ruşilor. Trebuie să fim foarte atenţi la riscul de escaladare prin incident sau accident. Este un lucru la care este foarte, foarte atenţi. De aceea este bine să existe canal de comunicare pe linie militară cu cei din Rusia. Dar vreau să spun extrem de clar, pentru că mai sunt încă, pe bună dreptate, şi oameni din România şi evident mă interesează ţara mea, dar şi din alte ţări europene, care sunt oarecum preocupate de riscul de escaladare. Pot să spun extrem de clar că azi nu avem niciun indiciu că Federaţia Rusă ar avea intenţia sau capabilitatea să înceapă ceva agresiv împotriva NATO. Nu face sens. Dar în acelaşi timp să fim atenţi ca acest război să nu escaladeze dincolo de un război pe teritoriul lor”, a transmis Mircea Geoană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

01 Sept. 2026, 17:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Sept. 2026, 17:14 // Actual //  Ursu Victor

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.