BOR a călcat în străchini la Chişinău. Cazul Bibliotecii, sau cum să torpilezi imaginea României peste Prut

18 Mart. 2023, 06:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Mart. 2023, 06:00 // Actual //  bani.md

Săptămâna trecută a apărut de nicăieri ştirea că un grup de deputaţi din partidul PAS (al Maiei Sandu) a venit cu un proiect de iniţiativă de a oferi Mitropoliei Basarabiei un corp al clădirii istorice a Bibliotecii Naţionale a Moldovei, un local în care e ţinut fondul de carte veche, scrie Sorin Ioniță într-un material pe contributors.ro.

Mitropolia Basarabiei (MB) este entitatea reactivată în Republica Moldova după prăbuşirea URSS, ţinând de Patriarhia Română, aflată în rivalitate cu Mitropolia Moldovei (MM) subordonată patriarhului rus Kirill, care controlează încă majoritatea parohiilor din ţară. MB a mai funcţionat la Chişinău în perioada interbelică iar acum s-a trezit acolo fără spaţii adecvate, că pe tot ce-i mai de doamne-ajută stă cloşcă biserica pro-rusă.

Ştirea a agitat apele în mod previzibil, mulţi pro-europeni şi susţinători PAS, inclusiv lideri de opinie pro-români, spunând că e o idee proastă să scoţi din circuit prima bibliotecă a ţării ca s-o dai Mitropoliei. În primul rând, procedura e dubioasă legal şi moral: în Moldova, ca în alte state foste sovietice (şi spre deosebire de România) nu a existat o restituire generală a proprietăţii către foştii deţinători dinaintea comunismului; date fiind condiţiile, era şi greu să se facă. Deci nu poate fi vorba de o “restituire a proprietăţii către MB” pentru că nu există cadru legal pentru aşa ceva.

În al doilea rând, dacă se legiferează punctual această cedare de proprietate, atunci se ridică stăvilarul prin crearea unui precedent şi va fi foarte greu de gestionat avalanşa de revendicări care vor urma, din partea altor culte religioase, asociaţii sau cetăţeni privaţi, cărora nu e clar pe ce temei li s-ar refuza restituirea vechilor proprietăţi deţinute până în 1944. România a petrecut zece ani şi mai bine după 1990 tot legiferând şi încercând să descâlcească iţele proprietăţii, prin legi succesive şi bulibăşite care au restituit (imperfect) terenuri agricole, proprietăţi urbane, păduri şi proprietăţi industriale. A porni un astfel de proces în Republica Moldova încă şi mai târziu, la 30 de ani după căderea comunismului, mi se pare sinucidere politică. Şi apropo, cădirea în chestiune e un vechi seminar teologic construit în parioada ţaristă, deci revendicarea sa de către BOR ca proprietar originar (prin intermediul MB) este destul de şubredă.

Ca atare, atunci când a bubuit în public ştirea, grupul de parlamentari PAS a dat-o un pic cotită şi au spus că nu avem de-a face cu o restituire propriu-zisă, ci un gest de bunăvoinţă faţă de România, statul care a ajutat cel mai mult Moldova în ultimii ani, inclusiv prin reabilitarea unor clădiri de patrimoniu din Chişinău (palatul Dadiani, Opera, etc). Ca atare, cedarea de proprietate către biserică n-ar trebui să constituie un precedent juridic. Doar că varianta “cadoului de suflet” se poticneşte în altă dilemă: tehnic vorbind BOR nu e o instituţie publică a statului român, deci nu e clar de ce ar primi ea semnul de recunoştinţă pentru nişte ajutoare care au venit de la bugetul României, deci inclusiv din impozitele unor cetăţeni români care nu sunt enoriaşi ortodocşi.

O mare parte vină pentru această idee nefericită trebuie plasată, după cum vă aşteptaţi, tot de partea asta a Prutului. La ultima vizită a liderilor moldoveni la Bucureşti se pare că Marcel Ciolacu, în calitate de lider al Parlamentului, a venit peste ei împreună cu Patriarhul şi le-a sucit mâna la spate, silindu-i să accepte “donaţia” către BOR. Asta e plauzibil şi în firea PSD, un partid apăsat pro-clerical ca toate cele socialiste din ţări ortodoxe. Doar că situaţia e de o ironie strigătoare la cer: atâţia ani cât s-au dat în bărci cu regimurile precedente ale oligarhilor, împreună cu care au făcut afaceri şi au organizat companii electorale mânărite, guvernanţii de la Bucureşti n-au putut aranja de-un sediu pentru BOR. A trebuit să ajungă la putere ăştia micii de la PAS, pe care în campaniile trecute i-au bălăcărit şi subminat, uneori cu participarea ierarhiei bisericeşti, nu i-au scos globalişti şi sexomarxişti, pentru ca acum să-şi rezolve restanţele imobiliare cu mâna lor! Ce ne-a fost frică să cerem lui Plahotniuc, obţinem iată prin şantaj de la Maia Sandu, că i-am prins la înghesuială cu războiul la uşă, criza energetică şi urgenţele negocierilor cu UE.

Optica acestei mişcări – scoatem bilbliotecarii şi băgăm în loc pe Patriarhul României – este teribil de proastă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

05 Dec. 2025, 16:31
 // Categoria: Au Bani // Autor:  Grîu Tatiana
05 Dec. 2025, 16:31 // Au Bani //  Grîu Tatiana

Antalya, capitala turismului turcesc, a înregistrat două noi recorduri istorice atât în primele 11 luni ale anului, cât și în luna noiembrie, iar printre vizitatorii fideli ai destinației se numără și moldovenii — peste 182 de mii în 2025, chiar dacă numărul lor a scăzut ușor cu 1%, scrie presa din Turcia.

Destinația a fost vizitată, între ianuarie și noiembrie, de 16,8 milioane de turiști, depășind cu 1,1% nivelul anului 2024, considerat până acum cel mai bun din istorie. Doar în noiembrie au fost înregistrați 486.000 de vizitatori din 152 de țări, cu 2,4% mai mulți decât în aceeași lună anul precedent.

Principala explicație pentru creșterea record o reprezintă turiștii ruși, care se confruntă cu dificultăți majore de a călători în Europa din cauza sancțiunilor impuse după invazia în Ucraina. Astfel, Antalya a devenit principala lor alternativă: aproape patru milioane de ruși au vizitat stațiunea în 11 luni, un turist din patru fiind rus.

Germania rămâne a doua piață ca mărime, cu peste 3,47 milioane de vizitatori, urmată de Regatul Unit și Polonia, care au depășit fiecare pragul de un milion de sosiri. Diaspora turcă se află pe locul cinci, cu peste un milion de turiști.

Moldova intră, de asemenea, în topul celor 20 de țări care alimentează Antalya, cu aproximativ 182 000 de vizitatori în 2025. Alte state importante în structura turistică a regiunii sunt Ucraina, România, Kazahstan, Cehia, Lituania, Slovacia, Danemarca, Olanda, Austria, Belarus, Franța, Elveția, Suedia, Ungaria, Norvegia, Letonia, Estonia și Serbia — unele în creștere semnificativă, precum Lituania (+100%), altele în recul moderat, precum România (-3%) sau Norvegia (-6%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII