Jeff Bezos ar putea primi în vară noul său superiaht, în valoare de 500 de milioane de dolari

Jeff Bezos ar trebui să aibă noul său superiaht la timp pentru vară. Koru, cu o lungime de 127 de metri, a părăsit săptămâna trecută un șantier naval din Olanda și a ancorat miercuri în largul coastei Spaniei, în apropiere de Mallorca, unde este supus unor teste, scrie Bloombeg.

Excursia lui Koru face parte din testele pe mare în care un proprietar supune barca la probe pentru a se asigura că totul funcționează corect, potrivit unei persoane familiarizate cu călătoriile sale, care a cerut anonimatul pentru a discuta chestiuni private. Aceasta s-ar putea întoarce la șantierul naval pentru ultimele ajustări înainte de a fi livrată.

Se estimează că superyachtul cu trei catarge l-a costat pe fondatorul Amazon.com Inc. peste 500 de milioane de dolari. Bezos, în vârstă de 59 de ani, este a treia cea mai bogată persoană din lume, cu o avere de 126,2 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

Cunoscută anterior sub numele de Y721, nava este înregistrată acum sub numele de Koru și navighează sub pavilionul Insulelor Cayman. Este cel mai mare iaht cu vele de pe linia de plutire, potrivit Boat International, și unul dintre cele mai mari care vor fi construite de Oceanco, cu sediul în Alblasserdam, Olanda.

Un purtător de cuvânt al Amazon nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

Dimensiunile superiahturilor au provocat o serie de bătăi de cap pentru Bezos și constructorii săi. Înălțimea catargelor sale urma inițial să forțeze orașul Rotterdam să demonteze un pod istoric din oțel, De Hef, pentru ca vasul să poată ajunge la ocean.

Inițial, oficialii orașului au fost de acord să demonteze temporar secțiunea centrală a podului, dar Oceanco a sfârșit prin a retrage cererea pe fondul protestelor publice. Constructorul naval a remorcat în cele din urmă vasul în largul mării fără catarge.

Dimensiunea pânzei a însemnat, de asemenea, că iahtul nu putea avea un heliport la bord. În schimb, Bezos și partenera sa Lauren Sanchez, pilot de elicopter, se vor baza pe o barcă de sprijin, care traversează în prezent Atlanticul cu destinația Gibraltar, potrivit datelor de urmărire a navelor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Bezos #iaht #miliardar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.