FMI: Republica Moldova într-o situație precară. 96 de milioane de dolari ajung în pușculița statului

FMI debursează Republicii Moldova 96 milioane de dolari în cadrul mecanismului ce vizează Facilitatea extinsă de credit/Facilitatea extinsă de fond (ECF/EFF)

Moldova rămâne într-o poziție precară. Războiul Rusiei în Ucraina și proximitatea sa cu Moldova continuă să alimenteze preocupările de securitate, în timp ce domeniul social rămâne fragil și amenințat de prețurile ridicate la alimente și energie.

Utilizarea prudentă a planurilor de urgență a contribuit la reducerea riscurilor de securitate energetică și a sprijinit cei mai vulnerabili prin criza costului vieții. Continuarea implementării puternice a reformelor – susținută de program – ajută la construirea unor baze solide pentru o dezvoltare durabilă pe termen lung.

Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a încheiat cea de-a treia revizuire în cadrul aranjamentelor privind Facilitatea extinsă de credit (ECF) și Facilitatea extinsă a fondului (FEP) pe 40 de luni pentru Republica Moldova. Acest lucru permite plata imediată a 70,95 milioane DST (aproximativ 96 milioane USD), utilizabile pentru sprijin bugetar, și însumează totalul plăților Moldovei în cadrul acordurilor mixte FEC/FEP la 277,55 milioane DST (aproximativ 371 milioane USD).

Economia Moldovei s-a contractat brusc în 2022, reflectând contagiile din război; se așteaptă o redresare modestă în 2023. Inflația rămâne ridicată, dar continuă să scadă rapid. Politicile fiscale se concentrează pe atenuarea impactului crizelor care se suprapun și pe sprijinirea redresării economice. Riscurile pentru sectorul energetic s-au diminuat pentru moment, reflectând utilizarea prudentă de către autorități a planurilor de urgență. Cu toate acestea, perspectiva rămâne supusă unei incertitudini extreme, în primul rând din cauza riscurilor de escaladare în continuare a războiului. Implementarea programului din Moldova rămâne puternică în ciuda acestui mediu provocator, în special cu finalizarea recentă a reformelor importante, care pot contribui la promovarea integrității, capacității și independenței instituțiilor cheie anticorupție și la îmbunătățirea aplicării cadrului legal anticorupție.

În urma dezbaterii Comitetului Executiv, Kenji Okamura, director general adjunct și președinte interimar, a făcut următoarea declarație:

„Moldova rămâne într-o poziție precară din cauza crizelor care se suprapun. Războiul Rusiei în Ucraina și apropierea sa de Moldova continuă să alimenteze preocupările de securitate. Țesătura socială rămâne fragilă și sub presiunea prețurilor ridicate la alimente și energie. În acest context, noul guvern și-a subliniat angajamentul față de reforme, iar implementarea programului rămâne puternică în ciuda mediului dificil. Economia s-a contractat brusc în 2022, în urma cererii suprimate din cauza creșterii vertiginoase a costului vieții, a contagiilor din război și a producției agricole mai slabe. O redresare modestă este așteptată în 2023, susținută de o creștere a cererii interne și de perspective mai bune de creștere a partenerilor comerciali. Inflația continuă să scadă, iar indicatorii fiscali rămân robusti. Rezervele internaționale continuă să ofere o protecție adecvată împotriva șocurilor externe; în timp ce băncile bine capitalizate, lichide și profitabile au rezistat impactului inițial al războiului”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Amenzi de până la 10 milioane de euro pentru bănci, reguli noi pentru criptoactive și obligații suplimentare pentru cluburile profesioniste de fotbal. Sunt câteva dintre prevederile celor două proiecte de lege elaborate de Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor, care propun modificări importante în sistemul de prevenire și combatere a spălării banilor, finanțării terorismului și finanțării proliferării.

Lista entităților care vor avea obligații suplimentare se extinde. Proiectul îi include, între alții, pe furnizorii de servicii cu criptoactive, operatorii din domeniul migrației prin investiții, impresarii de fotbal și cluburile profesioniste de fotbal. În cazul cluburilor, regulile se vor aplica inclusiv tranzacțiilor cu investitori, sponsori, agenți sau intermediari și transferurilor de jucători. Entitățile raportoare vor trebui să se înregistreze la Serviciu înainte de începerea activităților vizate de lege.

În cazul criptoactivelor, autoritățile vor putea interveni inclusiv prin suspendarea unor tranzacții sau a accesului la conturi. Dacă există suspiciuni privind spălarea banilor, finanțarea terorismului sau alte infracțiuni prevăzute de proiect, Serviciul va putea dispune suspendarea unei tranzacții, a unui cont bancar, a unui cont de plăți sau a unui cont de criptoactive. De asemenea, pot fi sistate anumite bunuri sau relații de afaceri pentru o perioadă de până la 30 de zile lucrătoare.

Noile reguli pun accent și pe verificarea permanentă a clienților. Entitățile raportoare vor trebui să monitorizeze în mod continuu relațiile de afaceri și tranzacțiile efectuate. Informațiile despre clienții cu risc ridicat trebuie actualizate cel puțin o dată pe an, iar pentru ceilalți clienți intervalul de actualizare nu poate depăși cinci ani.

În ceea ce privește tranzacțiile în numerar, proiectul menține pragul de 200 000 de lei pentru raportarea către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Sunt vizate activitățile și tranzacțiile în numerar ale clienților care ating această sumă într-o lună, inclusiv atunci când valoarea este acumulată prin mai multe operațiuni legate între ele. Informațiile trebuie transmise până la data de 10 a lunii următoare. Pentru anumite entități, inclusiv notarii, este prevăzută raportarea și a unei singure tranzacții de cel puțin 200 000 de lei.

Și remiterile de bani de cel puțin 40 000 de lei sunt supuse raportării către Serviciul Prevenirea și Combaterea Spălării Banilor. Informațiile trebuie transmise în termen de cinci zile de la efectuarea operațiunii.

Proiectele prevăd și raportarea unor tranzacții cu bunuri de valoare ridicată. Sunt vizate vânzările necomerciale de autovehicule în valoare de cel puțin 250 000 de euro, precum și anumite tranzacții cu nave și aeronave care ating cel puțin 7,5 milioane de euro.

Sancțiunile prevăzute în proiect sunt considerabil mai dure. Pentru instituțiile de credit și instituțiile financiare, amenda aplicată persoanelor juridice poate ajunge la cel puțin 10 milioane de euro sau 10% din cifra de afaceri anuală, în funcție de valoarea mai mare. Pentru anumite persoane fizice din cadrul entităților raportoare, sancțiunea poate ajunge la 5 milioane de euro, inclusiv pentru conducerea superioară.

Proiectul stabilește și când o încălcare poate fi considerată gravă. Printre situațiile prevăzute sunt tranzacțiile legate între ele care depășesc 3 milioane de lei pentru anumite entități raportoare și 2 milioane de lei pentru celelalte entități. O încălcare este considerată repetată atunci când aceeași prevedere este încălcată din nou în decurs de un an de la aplicarea unei sancțiuni. Caracterul sistematic poate fi constatat în cazul a cel puțin trei încălcări într-un an sau al altor situații prevăzute de proiect.

Printre faptele sancționabile se numără și neinformarea Serviciului despre activități sau tranzacții suspecte, inclusiv cele inițiate, dar care nu au fost finalizate. În funcție de categoria persoanei și de gravitatea încălcării, amenzile pot porni de la 4 500 de lei pentru persoanele fizice și pot ajunge la 1 milion sau 5 milioane de lei pentru entități.