FMI: Republica Moldova într-o situație precară. 96 de milioane de dolari ajung în pușculița statului

FMI debursează Republicii Moldova 96 milioane de dolari în cadrul mecanismului ce vizează Facilitatea extinsă de credit/Facilitatea extinsă de fond (ECF/EFF)

Moldova rămâne într-o poziție precară. Războiul Rusiei în Ucraina și proximitatea sa cu Moldova continuă să alimenteze preocupările de securitate, în timp ce domeniul social rămâne fragil și amenințat de prețurile ridicate la alimente și energie.

Utilizarea prudentă a planurilor de urgență a contribuit la reducerea riscurilor de securitate energetică și a sprijinit cei mai vulnerabili prin criza costului vieții. Continuarea implementării puternice a reformelor – susținută de program – ajută la construirea unor baze solide pentru o dezvoltare durabilă pe termen lung.

Consiliul Executiv al Fondului Monetar Internațional (FMI) a încheiat cea de-a treia revizuire în cadrul aranjamentelor privind Facilitatea extinsă de credit (ECF) și Facilitatea extinsă a fondului (FEP) pe 40 de luni pentru Republica Moldova. Acest lucru permite plata imediată a 70,95 milioane DST (aproximativ 96 milioane USD), utilizabile pentru sprijin bugetar, și însumează totalul plăților Moldovei în cadrul acordurilor mixte FEC/FEP la 277,55 milioane DST (aproximativ 371 milioane USD).

Economia Moldovei s-a contractat brusc în 2022, reflectând contagiile din război; se așteaptă o redresare modestă în 2023. Inflația rămâne ridicată, dar continuă să scadă rapid. Politicile fiscale se concentrează pe atenuarea impactului crizelor care se suprapun și pe sprijinirea redresării economice. Riscurile pentru sectorul energetic s-au diminuat pentru moment, reflectând utilizarea prudentă de către autorități a planurilor de urgență. Cu toate acestea, perspectiva rămâne supusă unei incertitudini extreme, în primul rând din cauza riscurilor de escaladare în continuare a războiului. Implementarea programului din Moldova rămâne puternică în ciuda acestui mediu provocator, în special cu finalizarea recentă a reformelor importante, care pot contribui la promovarea integrității, capacității și independenței instituțiilor cheie anticorupție și la îmbunătățirea aplicării cadrului legal anticorupție.

În urma dezbaterii Comitetului Executiv, Kenji Okamura, director general adjunct și președinte interimar, a făcut următoarea declarație:

„Moldova rămâne într-o poziție precară din cauza crizelor care se suprapun. Războiul Rusiei în Ucraina și apropierea sa de Moldova continuă să alimenteze preocupările de securitate. Țesătura socială rămâne fragilă și sub presiunea prețurilor ridicate la alimente și energie. În acest context, noul guvern și-a subliniat angajamentul față de reforme, iar implementarea programului rămâne puternică în ciuda mediului dificil. Economia s-a contractat brusc în 2022, în urma cererii suprimate din cauza creșterii vertiginoase a costului vieții, a contagiilor din război și a producției agricole mai slabe. O redresare modestă este așteptată în 2023, susținută de o creștere a cererii interne și de perspective mai bune de creștere a partenerilor comerciali. Inflația continuă să scadă, iar indicatorii fiscali rămân robusti. Rezervele internaționale continuă să ofere o protecție adecvată împotriva șocurilor externe; în timp ce băncile bine capitalizate, lichide și profitabile au rezistat impactului inițial al războiului”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #FMI #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.