„Negustorul morții” candidează oficial la alegerile din Rusia. Ce partid reprezintă

Traficantul de arme rus eliberat în decembrie 2022 în cadrul unui schimb de prizonieri care a implicat-o pe vedeta americană de baschet Brittney Griner a fost ales candidat al unui partid de extremă-dreapta la alegerile regionale din Rusia, a anunţat duminică, 2 iulie, agenţia de presă de stat RIA, citată de Reuters.

Viktor Bout, supranumit cândva ”negustorul morţii” de către Statele Unite, a executat 10 ani dintr-o pedeapsă de 25 de ani în închisorile americane pentru trafic de arme, până la eliberarea sa în schimbul de prizonieri cu Griner, medaliată cu aur la Jocurile Olimpice.

RIA a citat un oficial din cadrul organizaţiei locale a Partidului Liberal Democrat ultranaţionalist din Rusia (LDPR), care a declarat că Bout a fost nominalizat drept candidat pentru adunarea legislativă a regiunii Ulianovsk din centrul Rusiei.

Bout a fost arestat de agenţi americani în timpul unei acţiuni în Thailanda, în 2008. Departamentul de Justiţie al SUA l-a descris ca fiind unul dintre cei mai prolifici traficanţi de arme din lume, care a vândut arme în întreaga lume teroriştilor şi duşmanilor Americii timp de zeci de ani. Bout a negat întotdeauna acuzaţiile.

Brittney Griner a fost condamnată în 2022 la nouă ani de detenţie într-o colonie penală pentru că a deţinut cartuşe de vape care conţineau ulei de canabis – care este interzis în Rusia – după un proces judiciar catalogat de Washington ca fiind o farsă. După ce a fost eliberată, Griner şi-a reluat cariera sportivă.
Bout s-a alăturat public LDPR după întoarcerea sa în Rusia. În pofida numelui său, LDPR are opinii de extremă-dreapta, ultranaţionaliste şi susţine ferm războiul din Ucraina.

LDPR i-a oferit anterior o casă lui Andrei Lugovoi, care este căutat în Marea Britanie pentru uciderea în 2006 a fostului ofiţer KGB şi critic al lui Putin, Alexander Litvinenko. Lugovoi a fost membru LDPR în parlamentul naţional rus din 2007.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#bout #alegeri #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața mondială a petrolului intră într-o nouă zonă de risc, iar traderii avertizează că rezervele care au ținut sub control scumpirile sunt aproape epuizate. În aceste condiții, orice nouă perturbare a transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz ar putea duce la noi scumpiri ale petrolului și carburanților.

Reluarea confruntărilor dintre Statele Unite și Iran a afectat din nou traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului din lume. Înainte de izbucnirea conflictului, prin această zonă tranzitau aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere pe zi, echivalentul unei cincimi din consumul mondial.

Potrivit Financial Times, aproape trei sferturi din cele aproximativ 400 de milioane de barili eliberați din rezervele strategice în prima etapă a crizei au fost deja utilizați. Astfel, statele dispun de o marjă mult mai redusă pentru a interveni în cazul unei noi escaladări.

Și Fondul Monetar Internațional atrage atenția că, până la sfârșitul lunii mai, peste 1,1 miliarde de barili de țiței nu au mai ajuns pe piața internațională din cauza perturbărilor provocate de conflict. Volumul este echivalent cu aproximativ zece zile de consum mondial și depășește pierderile înregistrate în aceeași etapă a crizei petroliere din 1973, a războiului Iran-Irak și a Războiului din Golf.

După armistițiul temporar din luna iunie, exporturile statelor din Golf reveniseră la peste 80% din nivelul de dinaintea războiului. În ultima săptămână însă, acestea au coborât din nou sub 50%, până la aproximativ 11 milioane de barili pe zi, potrivit estimărilor Goldman Sachs.

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite încearcă să redirecționeze o parte din exporturi prin conducte și terminale aflate în afara Strâmtorii Ormuz, însă capacitatea acestora nu este suficientă pentru a înlocui complet transporturile blocate. Irakul și Kuweitul rămân printre statele cele mai afectate, având puține alternative pentru exporturile de petrol.

Pe fondul acestor tensiuni, petrolul Brent s-a tranzacționat miercuri la 84,95 de dolari pe baril, cu peste 15% mai mult decât înainte de izbucnirea conflictului, iar petrolul american WTI a închis la 79,60 dolari pe baril. Goldman Sachs estimează că Brent ar putea depăși pragul de 110 dolari pe baril în ultimul trimestru al anului dacă exporturile din Golf nu își revin.

Escaladarea situației vine după ce Statele Unite au reimpus blocada navală asupra porturilor iraniene și au lansat noi atacuri asupra unor obiective militare din apropierea Strâmtorii Ormuz. În replică, Iranul a amenințat că va bloca și alte coridoare de export din regiune, avertizând că petrolul și gazele vor fi exportate „fie pentru toată lumea, fie pentru nimeni”.

Traderii avertizează că, fără o soluție diplomatică, orice nou atac asupra unui petrolier, terminal sau conducte s-ar putea reflecta rapid în prețul carburanților, în costurile transporturilor și în inflația mondială.

#rezerve epuizate #criza de petrol