Moldova va pierde milioane de euro?! Proiectul privind interzicerea anabolizanţilor, pe agenda şedinţei Guvernului

29 Aug. 2023, 14:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Aug. 2023, 14:23 // Actual //  bani.md

Proiectul controversat privind interzicerea fabricării anabolizanţilor şi hormonilor androgeni în Republica Moldova urmează să fie aprobat la şedinţa de miercuri a Guvernului. Asociația producătorilor de medicamente din Moldova critică proiectul Ministerului Sănătății menționând că Moldova câștigă milioane de euro, datorită contractelor internaționale pe care le are unicul producător al medicamentelor de acest gen în țara noastră.

Asociația producătorilor de medicamente din Moldova neagă argumentele Ministerului Sănătății, precum că fabricarea și comercializarea acestor tipuri de medicamente sunt interzise în țările UE, în SUA, precum și în majoritatea țărilor CSI, inclusiv Rusia, informează NewsMaker. Președintele Asociației susține că procesele sunt supravegheate şi legale, iar în cazul interdicțiilor, vor suferi producătorii locali, deoarece importul nu va fi restricționat.

„Faptul că pe piața există analogi de import ale medicamentelor cu conținut de steroizi și androgeni pe de o parte nu atinge scopul declarat de proiect, iar pe de altă parte afectează grav, din perspectiva concurenței loiale, producătorii autohtoni. În ipoteza adoptării, acest proiect va compromite câteva contracte internaționale care urmează să aducă în Republica Moldova mai multe milioane de euro anual. (…) Pe piața de medicamente din Republica Moldova lipsesc foarte multe medicamente din cauza politicilor greșite adoptate de autorități pe parcursul a ultimii 13 ani. Prin interdicția respectivă, acest proces urmează să se agraveze, a declarat pentru NewsMaker președintele Asociației, Gheorghe Apostol.

Contrabanda parcă este, parcă nu-i

În iulie, Ministerul Sănătăţii a prezentat proiectul privind noile reglementări spre consultări publice. Printre argumente se număra inclusiv faptul că ar trebui oprită contrabanda, însă datele serviciului vamal arată că în total, în ultimii trei ani, în ţara noastră au fost înregistrate doar opt cazuri de transportare ilegală a anabolizanţilor, intre care doar unul în proporţii mari.

Conform datelor Serviciului Vamal, pe parcursul anului 2021 a fost înregistrat doar un caz contravențional de contrabandă cu preparate anabolizante în proporții mici, iar în 2023 – trei cazuri contravenționale, de asemenea în proporții mici.

Un singur dosar penal de amploare a fost pornit în anul 2022 de comun cu autoritățile române, și deja se află pe masa judecătorilor.

Pierderile financiare pe care le va suporta statul

În Republica Moldova își desfășoară activitatea un singur producător autorizat cu fabricația medicamentelor de uz uman cu conținut de hormoni androgeni și steroizi. Este vorba de Balkan Pharmaceuticals SRL, o companie cu capital privat românesc.

Impozitele aferente exporturilor de produse hormonale au constituit 1,6 milioane de lei în 2021, 1,12 milioane de lei în 2022 și 0,75 de milioane de lei în prima jumătate a anului 2023.

Patronatele nu susțin proiectul

Pe 13 iunie 2023, s-a convocat în ședință Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, în cadrul căreia a fost discutat proiectul ce interzice fabricarea medicamentelor cu conținut de steroizi anabolizanți și androgeni.

„Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător a votat unanim împotriva promovării acestui proiect din motiv că interzicerea fabricării pe teritoriul țării a unui produs, va duce la creșterea importului acestui produs, iar de multe ori chiar și importul prin contrabandă. S-a ajuns la concluzia că interdicția de fabricare a medicamentului nu va avea ca efect diminuarea consumului, ci va încuraja mai degrabă producerea clandestină a acestuia. Mai mult ca atît, acest proiect contravine articolului 126, alin.(2) din Constituție și Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi”

Contactați anterior de redacția Realitatea, pentru a oferi o reacție cu privire la acuzații, reprezentanții Ministerului Sănătății ne-au expediat linkul la proiectul de lege, fără a oferi comentarii adiționale.

Impactul pentru pacienți

Anabolizanții și hormonii androgeni sunt utilizați pentru pacienți cu boli specifice, iar dacă produsele autohtone vor lipsi de pe piață, pacienții vor trebui să opteze pentru preparate de import, prețul lor fiind, respectiv, mai mare.

Medicamentele respective se administrează de către bărbați cu hipogonadism – afecțiune din cauza căreia nu se produce suficient testosteron. Preparatele le sunt prescrise și femeilor cu sindromul ovarului polichistic.

Hormonii androgeni și steroizii anabolizanți se mai folosesc pentru a trata efectele andropauzei, cunoscută și ca menopauză masculină. La 45-50 de ani, aceasta se manifestă prin scăderea nivelului testosteronului, tahicardie, salturi ale tensiunii arteriale, apatie, irascibilitate și alte simptome conexe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Aug. 2026, 11:36
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Aug. 2026, 11:36 // Actual //  Ursu Victor

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.