Moldova va pierde milioane de euro?! Proiectul privind interzicerea anabolizanţilor, pe agenda şedinţei Guvernului

29 Aug. 2023, 14:23
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
29 Aug. 2023, 14:23 // Actual //  bani.md

Proiectul controversat privind interzicerea fabricării anabolizanţilor şi hormonilor androgeni în Republica Moldova urmează să fie aprobat la şedinţa de miercuri a Guvernului. Asociația producătorilor de medicamente din Moldova critică proiectul Ministerului Sănătății menționând că Moldova câștigă milioane de euro, datorită contractelor internaționale pe care le are unicul producător al medicamentelor de acest gen în țara noastră.

Asociația producătorilor de medicamente din Moldova neagă argumentele Ministerului Sănătății, precum că fabricarea și comercializarea acestor tipuri de medicamente sunt interzise în țările UE, în SUA, precum și în majoritatea țărilor CSI, inclusiv Rusia, informează NewsMaker. Președintele Asociației susține că procesele sunt supravegheate şi legale, iar în cazul interdicțiilor, vor suferi producătorii locali, deoarece importul nu va fi restricționat.

„Faptul că pe piața există analogi de import ale medicamentelor cu conținut de steroizi și androgeni pe de o parte nu atinge scopul declarat de proiect, iar pe de altă parte afectează grav, din perspectiva concurenței loiale, producătorii autohtoni. În ipoteza adoptării, acest proiect va compromite câteva contracte internaționale care urmează să aducă în Republica Moldova mai multe milioane de euro anual. (…) Pe piața de medicamente din Republica Moldova lipsesc foarte multe medicamente din cauza politicilor greșite adoptate de autorități pe parcursul a ultimii 13 ani. Prin interdicția respectivă, acest proces urmează să se agraveze, a declarat pentru NewsMaker președintele Asociației, Gheorghe Apostol.

Contrabanda parcă este, parcă nu-i

În iulie, Ministerul Sănătăţii a prezentat proiectul privind noile reglementări spre consultări publice. Printre argumente se număra inclusiv faptul că ar trebui oprită contrabanda, însă datele serviciului vamal arată că în total, în ultimii trei ani, în ţara noastră au fost înregistrate doar opt cazuri de transportare ilegală a anabolizanţilor, intre care doar unul în proporţii mari.

Conform datelor Serviciului Vamal, pe parcursul anului 2021 a fost înregistrat doar un caz contravențional de contrabandă cu preparate anabolizante în proporții mici, iar în 2023 – trei cazuri contravenționale, de asemenea în proporții mici.

Un singur dosar penal de amploare a fost pornit în anul 2022 de comun cu autoritățile române, și deja se află pe masa judecătorilor.

Pierderile financiare pe care le va suporta statul

În Republica Moldova își desfășoară activitatea un singur producător autorizat cu fabricația medicamentelor de uz uman cu conținut de hormoni androgeni și steroizi. Este vorba de Balkan Pharmaceuticals SRL, o companie cu capital privat românesc.

Impozitele aferente exporturilor de produse hormonale au constituit 1,6 milioane de lei în 2021, 1,12 milioane de lei în 2022 și 0,75 de milioane de lei în prima jumătate a anului 2023.

Patronatele nu susțin proiectul

Pe 13 iunie 2023, s-a convocat în ședință Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător, în cadrul căreia a fost discutat proiectul ce interzice fabricarea medicamentelor cu conținut de steroizi anabolizanți și androgeni.

„Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzător a votat unanim împotriva promovării acestui proiect din motiv că interzicerea fabricării pe teritoriul țării a unui produs, va duce la creșterea importului acestui produs, iar de multe ori chiar și importul prin contrabandă. S-a ajuns la concluzia că interdicția de fabricare a medicamentului nu va avea ca efect diminuarea consumului, ci va încuraja mai degrabă producerea clandestină a acestuia. Mai mult ca atît, acest proiect contravine articolului 126, alin.(2) din Constituție și Legii nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi”

Contactați anterior de redacția Realitatea, pentru a oferi o reacție cu privire la acuzații, reprezentanții Ministerului Sănătății ne-au expediat linkul la proiectul de lege, fără a oferi comentarii adiționale.

Impactul pentru pacienți

Anabolizanții și hormonii androgeni sunt utilizați pentru pacienți cu boli specifice, iar dacă produsele autohtone vor lipsi de pe piață, pacienții vor trebui să opteze pentru preparate de import, prețul lor fiind, respectiv, mai mare.

Medicamentele respective se administrează de către bărbați cu hipogonadism – afecțiune din cauza căreia nu se produce suficient testosteron. Preparatele le sunt prescrise și femeilor cu sindromul ovarului polichistic.

Hormonii androgeni și steroizii anabolizanți se mai folosesc pentru a trata efectele andropauzei, cunoscută și ca menopauză masculină. La 45-50 de ani, aceasta se manifestă prin scăderea nivelului testosteronului, tahicardie, salturi ale tensiunii arteriale, apatie, irascibilitate și alte simptome conexe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.