Marea tergiversare! Nodul rutier de la Bălți a fost dat în exploatare după patru ani

Nodul rutier de la Bălți a fost dat în exploatare, la patru ani de la începerea lucrărilor și a fost deschisă circulația rutieră.

Proiectul a presupus demolarea zidurilor aflate în stare precară, care nu mai puteau face față cerințelor, și a implicat turnarea a aproximativ 7000 de metri cubi de beton și aplicarea a 5 278 de tone de mixtură de asfalt. În plus, pentru îmbunătățirea siguranței, au fost instalate aproximativ 85 de indicatoare rutiere și aplicate 1783 de metri pătrați de marcaj rutier.

Ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu, a subliniat că această infrastructură reabilitată este de o importanță crucială, fiind cea mai importantă intersecție din zona de nord a Republicii Moldova. Reabilitarea nodului rutier M5, care leagă Frontiera cu Ucraina, Criva, Bălți, Chișinău și Tiraspol, nu doar că îmbunătățește conexiunile de infrastructură, dar și stimulează dezvoltarea economică între centrul și nordul Moldovei.

Contractul pentru efectuarea lucrărilor a fost semnat în iunie 2019, adică aproape patru ani în urmă, iar „Poduri-Prim” SRL îi are ca acționari pe Veaceslav Ţerna – 60% și Natalia Rostovskaya – 40%, în asociere cu firmele Rutador și Ecotehlider.

Antreprenorul și-a asumat obligația să finalizeze integral lucrările contractuale în anul 2022, anunța ASD la finele lunii noiembrie 2021. Tot atunci, ASD constata că nodul rutier din preajma orașului Bălți, de pe drumul M5 frontiera cu Ucraina – Criva – Bălți – Chișinău – Tiraspol – frontiera cu Ucraina, km 133,71, este reparat în proporție de circa 65%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#rutier #nod #balti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.