Brexitul a costat Marea Britanie 178 miliarde de dolari până acum

Ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană a dus la o contracţie de 6% a economiei sale până acum, ceea ce înseamnă un cost anual de 140 miliarde de lire (178 miliarde de dolari), iar scăderea ar putea ajunge la 10% până în 2035, a afirmat joi primarul Londrei, Sadiq Khan, transmite Reuters.

Khan, un laburist care a votat împotriva Brexitului în 2016, îşi bazează declaraţia pe un raport pe care l-a comandat firmei de consultanţă Cambridge Econometrics, care a estimat cu cât ar fi crescut economia dacă Marea Britanie ar fi votat pentru a rămâne în UE.

‘Este evident acum că Brexitul nu funcţionează. Versiunea hard de Brexit la care am ajuns ne trage în jos economia şi duce la creşterea costului vieţii’, urmează să declare Khan într-un discurs pe care îl va susţine joi, conform versiunii publicate în avans.

Partidul Laburist, de opoziţie, deţine un mare avans în sondaje înaintea conservatorilor prim-ministrului Rishi Sunak înaintea alegerilor pe care acesta intenţionează să le convoace pentru a doua jumătate a anului.

Liderul laburist, Keir Starmer, s-a arătat însă rezervat în a da detalii despre cum ar întări relaţiile cu UE.

Estimarea făcută de Cambridge Econometrics cu privire la costurile Brexitului le depăşeşte pe altele recente.

În noiembrie, Institutul Naţional de Cercetări Economice şi Sociale (NIESR) estima că economia ţării s-a contractat cu 2-3%, cu o prognoză de 5-6% până în 2035.

Potrivit Cambridge Econometrics, este de aşteptat ca Brexitul să reducă creşterea economică anuală cu 0,4 puncte procentuale începând de acum şi până în 2035, cu 3 milioane numărul locurilor de muncă şi investiţiile cu treime în acelaşi orizont de timp.

Evaluarea consecinţelor Brexitului a fost complicată de pandemia de COVID-19 apărută cu câteva luni înainte de ieşirea oficială a Marii Britanii din UE.

După Brexit, migraţia netă a crescut, dat fiind că un nou sistem de vize de muncă a dus la o creştere considerabilă a imigraţiei din afara UE, care a depăşit o scădere a numărului de imigranţi din UE care anterior nu aveau nevoie de vize.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cost #Londra #brexit #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Regulile actuale sunt considerate insuficiente. sursa foto: Getty

Miniștrii europeni au promis că își vor intensifica eforturile de a proteja copiii online, însă nu au mers atât de departe încât să adopte propunerea Danemarcei de a interzice accesul minorilor sub 15 ani la rețelele de socializare, scrie Euronews.

Declarația de la Iutlanda, elaborată de Danemarca – care deține președinția reuniunilor miniștrilor UE în a doua jumătate a anului 2025 – a fost semnată de 25 de state membre, cu excepția Estoniei și Belgiei, în cadrul unei întâlniri informale a miniștrilor europeni ai telecomunicațiilor, vineri.

Miniștrii au convenit să analizeze dacă este nevoie de măsuri suplimentare care să completeze cadrul actual al Uniunii, având în vedere că minorii sunt expuși tot mai des conținuturilor ilegale, dăunătoare sau extremiste și „au nevoie de o protecție mai puternică și mai bine orientată”.

Un studiu al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) publicat în 2024 arată că utilizarea problematică a rețelelor sociale în rândul adolescenților a crescut de la 7% în 2018 la 11% în 2022. Mai mult de un adolescent din zece (11%) prezintă semne de comportament problematic – dificultăți în controlarea timpului petrecut online și efecte negative asupra stării de bine.

Una dintre soluțiile luate în calcul pentru a limita expunerea copiilor la conținuturi ilegale sau nepotrivite este verificarea eficientă a vârstei. Această măsură ar putea fi inclusă în viitoarea Lege privind Corectitudinea Digitală (Digital Fairness Act), pe care Comisia Europeană intenționează să o prezinte la începutul anului viitor.

„În lumea offline, verificarea vârstei este standard pentru bunuri și servicii cu restricții de vârstă. Prin urmare, este rezonabil să ne așteptăm la măsuri similare și în mediul online, unde riscurile – în special pentru minori – sunt semnificative și bine documentate”, se arată în declarație.

„Fără un sistem de verificare a vârstei sigur și de încredere, este dificil să se prevină, de exemplu, ca rețelele sociale să nu țintească minorii cu conținut și funcții destinate adulților, punându-le astfel în pericol bunăstarea”, mai subliniază documentul.

Declarația de la Iutlanda susține că reglementările existente, cum este Legea Serviciilor Digitale (DSA) – actul legislativ european care obligă platformele online să combată conținuturile ilegale și să fie mai transparente în privința moderării – nu sunt suficiente pentru a proteja eficient minorii.

„Cel mai important este să avem reguli clare; Legea Corectitudinii Digitale este în acest moment cea mai rapidă cale de a trece la acțiune. Regulile, însă, nu trebuie să se suprapună unele peste altele”, a declarat ministrul danez al Digitalizării, Caroline Stage Olsen.

La începutul săptămânii trecute, premierul danez Mette Frederiksen a anunțat că guvernul său intenționează să introducă o interdicție a rețelelor sociale pentru copiii sub 15 ani, cu scopul de a „proteja mai bine copiii și tinerii într-o realitate digitală în care mulți se confruntă cu scăderea stării de bine și cu dependența tot mai mare de social media”.

În prezent, legislația europeană permite copiilor să își facă un cont pe rețele sociale de la vârsta de 13 ani, însă Frederiksen a invocat date care arată că 94% dintre copiii danezi folosesc social media înainte de această vârstă.

Luna trecută, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat că executivul european a format un grup de experți care va analiza cum ar putea fi restricționat accesul copiilor la rețele sociale, menționând drept exemplu modelul Australiei, unde adolescenții sub 16 ani nu au voie să folosească platforme precum Snapchat, TikTok, Facebook, Instagram sau X (fostul Twitter).

Miniștrii din Germania, Olanda, Spania și Cipru au declarat înaintea reuniunii că sprijină demersul Danemarcei, dar că nu intenționează să impună interdicții similare.

„Nu vrem o interdicție, dar vrem să protejăm copiii mai mici de efectele negative ale tehnologiei”, a spus secretarul de stat german Thomas Jazombek.

La rândul său, ministrul grec al Guvernării Digitale, Dimitris Papastergiou, a avertizat că este nevoie de o abordare diferențiată.

„Ce facem cu copiii sub 12 ani? Există o maturitate diferită între 12 și 15 ani. Nu cred că ar trebui să existe o singură categorie de verificare a vârstei”, spune el.

Tot vineri, Comisia Europeană a solicitat platformelor Snapchat, YouTube, Apple și Google să ofere detalii suplimentare despre sistemele lor de verificare a vârstei, ca parte a eforturilor desfășurate în baza Legii Serviciilor Digitale (DSA).

Executivul european vrea să afle ce măsuri aplică aceste companii pentru a împiedica minorii să acceseze produse ilegale, cum ar fi drogurile sau țigările electronice, dar și conținut dăunător, precum cel care promovează tulburările de alimentație.

Legea Serviciilor Digitale a intrat în vigoare în 2023, iar de atunci Comisia a deschis zece anchete privind platforme precum X, TikTok și rețelele Meta – Facebook și Instagram – vizând posibile încălcări care merg de la integritatea alegerilor până la sistemele de recomandare.

Anchetele sunt încă în desfășurare, iar niciuna nu a fost finalizată până acum.