Moldovenii au scos de pe carduri 89,5 miliarde de lei ca să-i țină în casă, la depreciat

Se atestă o creștere semnificativă a tranzacțiilor cu carduri bancare în anul 2023, cu aproape 30% mai multe tranzacții comparativ cu anul precedent. Astfel, numărul de tranzacții cu carduri a crescut de la 165,3 milioane la 213,9 milioane, arată datele Băncii Naționale a Moldovei.

În paralel, volumul total al tranzacțiilor a înregistrat o creștere de 20%, atingând suma de 150,2 miliarde lei în 2023. Acest avans semnificativ reflectă o tendință accentuată de utilizare a cardurilor bancare în diverse tranzacții financiare.

Datele furnizate de BNM arată că retragerile de numerar au totalizat 89,5 miliarde lei, în timp ce plățile fără numerar au însumat 60,7 miliarde lei. Se observă că plățile cu cardul au înregistrat o creștere mai pronunțată în comparație cu anul 2022.

Un aspect interesant este menținerea la același nivel a volumului tranzacțiilor cu carduri străine în Moldova în anul 2023, însumând 19,2 miliarde lei, similar cu suma din 2022.

Economiștii susțin că moldovenii folosesc cardurile bancare pentru extragerea banilor în ziua de salariu. Plățile online sunt făcute preponderent de moldovenii care merg în străinătate în vacanță și de străinii care vin în Republica Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cash #bani #card

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Vasile Tofan susține că rezultatele recente ale testelor PISA confirmă existența unui decalaj între elevii care învață în școlile mici și cei din instituțiile de învățământ mari și afirmă că reforma educației trebuie continuată, chiar dacă presupune transportarea copiilor către școli mai bine dotate.

Potrivit premierului, Republica Moldova a înregistrat evoluții pozitive la științe, unde rezultatele au crescut cu cinci puncte. Tofan consideră că avansul arată efectele investițiilor făcute în laboratoare de chimie, fizică și alte domenii ale științelor exacte.

În același timp, rezultatele la matematică și lectură au scăzut. Premierul a evidențiat însă performanțele la competențele digitale, unde, potrivit acestuia, elevii din Republica Moldova au obținut rezultate mai bune decât cei din România, Bulgaria și Georgia.

Șeful Guvernului afirmă că cea mai îngrijorătoare diferență este însă cea dintre școlile mici și cele mari. La științe, 59% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, față de 28% în școlile mari. La matematică, ponderea este de 68% în școlile mici și 37% în cele mari, iar la lectură — 65% față de 32%.

„Cel mai mare decalaj pe care-l putem vedea în aceste rezultate ține de rezultatele dintre școlile mari și școlile mai mici”, a declarat Tofan.

Premierul i-a criticat pe politicienii care se opun reorganizării școlilor mici, acuzându-i de populism și de faptul că încearcă să păstreze copiii în instituții cu resurse și cadre didactice insuficiente.

„Soarta copiilor nu e subiect de speculație politică. Noi trebuie să continuăm reformele educației, cât de complicată nu ar fi, și să ne asumăm curajul ca cât mai mulți dintre copiii noștri să învețe în școli bine dotate. Și, de obicei, astea sunt școli mari. Chiar dacă trebuie să ia autobuzul și să meargă mai departe”, a spus premierul.

Tofan a cerut opoziției „să termine cu acest populism”, afirmând că acesta frânează reformele importante din sistemul educațional.

Totodată, premierul a amintit de programul prin care statul acordă câte 1.000 de lei lunar părinților care acceptă să-și transfere copiii din școli mici în instituții de învățământ mai mari.