Miliardarii, preocupați de apocalipsă. Zuckerberg, Altman și youtuber-ii bogați își construiesc buncăre

15 Feb. 2024, 16:30
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Feb. 2024, 16:30 // Actual //  bani.md

Pe fondul pandemiei, războaielor din Rusia și Orientul Mijlociu, dar și speriați de schimbările climatice, oamenii puternici și bogați ai lumii investesc în buncăre subterane care să îi protejeze în caz de război atomic sau catastrofe climatice. Cei cu mai puține posibilități financiare strâng doar provizii.

Mark Zuckerberg, șeful Meta, gigantul care deține rețelele de socializare Facebook și Instagram, își construiește un buncăr cu o suprafață de o jumătate de kilometru pătrat sub domeniul său de pe insula Kauai din Hawaii.

Patronul unei companii care construiește astfel de structuri, Atlas Survival Shelters, a declarat pentru publicația Hollywood Reporter că știrile legate de proiectul lui Zuckerberg au determinat alți oameni foarte bogați să îi urmeze exemplul. Buncărul lui Zuckerberg a cauzat o „frenezie a cumpărăturilor” în domeniu, potrivit lui Ron Hubbard, CEO-ul companiei.

„Nimic nu ne va salva dacă inteligența generală artificială o ia razna”

Sam Altman, directorul executiv al OpenAI, compania care dezvoltă ChatGPT, crede că civilizația umană poate fi distrusă de un virus sintetic, de un atac al inteligenței artificiale sau de un război nuclear. El se pregătește pentru un astfel de scenariu. „Încerc să nu mă gândesc prea mult la asta. Dar am arme, aur, iodură de potasiu, antibiotice, baterii, apă, măști de gaze de la IDF (n.e. – armata Israelului) și o suprafață mare de teren în Big Sur ”, a declarat el în 2016.

Sam Altman este pilot și are inclusiv o pistă de aterizare pe domeniul său din zona muntoasă de pe coasta Californiei. El nu are, însă, un buncăr. „Am niște structuri, dar nu aș zice că un buncăr”, a declarat el la evenimentul WSJ Tech Live. „Nimic nu ne va salva dacă inteligența generală artificială (AGI) o ia razna”, a adăugat el. AGI se referă la sisteme extrem de autonome – în prezent ipotetice – care pot depăși munca umană în cel mai valoros mod economic, potrivit companiei SAP.

Un alt miliardar care este interesat de buncăre este Peter Thiel, fost șef al PayPal. El a încercat în 2022 să construiască unul de mari dimensiuni în Noua Zeelandă, dar nu a primit permisiunile necesare. Potrivit unor surse, Bill Gates, unul dintre fondatorii Microsoft, are astfel de structuri sub toate casele sale.

Milionarii care își permit investesc și ei în astfel de proiecte. Zack Nelson, deținătorul contului specializat pe tehnologie JerryRigEverything de pe YouTube, cu peste 8,46 milioane de abonați, și-a construit propriul buncăr în curte. El a prezentat etapele pe canalul său.

Robert Vicino, un vânzător de buncăre din California, a declarat pentru Financial Times că numărul de comenzi a crescut cu 500% în 2020 comparativ cu 2019, iar numărul celor care au contactat firma sa Vivos pentru a se interesa de produse a crescut cu 2.000%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.