Cum a reușit un pensionar să facă avere: „La gunoi găsesc tot ce am nevoie”

18 Feb. 2024, 08:51
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  bani.md
18 Feb. 2024, 08:51 // Oameni şi Idei //  bani.md

Pensionarul a ajuns la 80 de ani, cu aceleași obicei din tinerețe: caută prin gunoaie. El susține că găsește tot ce are nevoie la container. Astfel, trăiește cu doar cinci euro pe lună. Singurele cheltuieli majore suntun laptop și acces la internet. Cu banii economisiți a cumpărat zece case pe care le-a închiriat.

Heinz este cunoscut de vecini că strânge toate vechiturile și le depozitează în locuința sa. Mai mult decât atât, chiar ei îi oferă o mână de ajutor, pentru a nu risipi obiectele, relatează Bild.

„Nici măcar 5 euro pe lună nu cheltuiesc pe mâncare. Poate îmi cumpăr niște ulei de gătit sau altceva dacă rămân fără. Dar cea mai mare parte din mâncarea mea o găsesc la gunoi. Oamenii sunt risipitori și aruncă suficient de multă hrană, cât pentru o întreagă familie!”, a precizat  pensionarul care se decară „cumpătat”, potrivit sursei citate.

Ce mănâncă pensionarul care a făcut avere căutând prin gunoi

Heinz esre considerat „cel mai ciudat milionar din Germania”, însă, el susține că stilul lui de viață ar trebui urmat.

„Oamenii sunt rispitori. Cumpără un pachet de cârnați, mănâncă puțin și restul îl aruncă la gunoi”, a precizat pensionarul  german, conform sursei citate. Astfel, Heinz spune că la container găsește tot ce poftește.

Seniorul german a lucrat ca nginer electrotehnist și  primește o pensie de 3.600 de euro de pe urma postului de funcționar superior la un birou de telecomunicații. El nu are moștenitori direcți și ar vrea să lase imobilele chiriașilor,  întrucât „verișorii îndepărtați” nu ar avea bani pentru plata taxei de succesiune.

Conform sursei citate, pensionarul spune că imobiliarele sunt cel mai bun mod de a salva economiile de inflație. Toate vilele și apartamentele sunt situate în apropiere de locuința lui, astfel încât se poate deplasa cu ușurință de la o locuință la alta, cu bicicleta.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.