Goșu, despre alipirea Transnistriei la Rusia: Oligarhii de acolo nu vor să se aleagă praful din miliardele de dolari

În contextul recentelor declarații ale opozantului de la Tiraspol, Chenadie Cioba, privind intenția Transnistriei de a cere alipirea la Federația Rusă, cunoscutul istoric român, Armand Goșu, specializat pe spațiul ex-sovietic, aduce în atenție aspecte importante legate de aceste afirmații.

Armand Goșu subliniază că astfel de declarații nu trebuie luate în serios, deoarece nu reflectă realitatea politică și interesele reale ale părților implicate. Acesta menționează că Transnistria nu va solicita alipirea la Rusia, iar scenariile în acest sens sunt folosite de mașina de propagandă a Moscovei pentru a genera confuzie și a alimenta tensiuni în regiune.

Potrivit opiniei lui Goșu, oligarhii care controlează afacerile în Transnistria, inclusiv conglomeratul Șerif și liderul separatist Krasnoselski, nu au interesul să riște miliardele lor de dolari sau să se confrunte cu sancțiunile adoptate de Occident împotriva Rusiei. Astfel, alipirea Transnistriei la Rusia nu este o opțiune viabilă din perspectiva acestor actori.

Istoricul îndeamnă la prudență în interpretarea și propagarea unor astfel de declarații și consideră că este important să nu cădem în capcana propagandei rusești. Tema Transnistriei este una sensibilă, atât pentru Republica Moldova, cât și pentru România, și necesită o abordare rațională și echilibrată în vederea menținerii stabilității și securității în regiune.

În final, Armand Goșu subliniază importanța evitării propagării informațiilor nefondate și îndeamnă la prudență și responsabilitate în tratamentul acestor subiecte sensibile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #Chisinau #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Volumul depozitelor noi atrase în Republica Moldova a ajuns la 27,254 miliarde de lei în luna martie 2026, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei. Aproape 70% din sumă provine de la mediul de afaceri, în timp ce populația a contribuit cu circa 30%.

Companiile au plasat majoritatea banilor în depozite la vedere. Astfel, depozitele în lei ale mediului de afaceri au însumat aproape 14,9 miliarde de lei, la o dobândă medie de 2,47%, iar cele în valută peste 3,2 miliarde de lei, la doar 0,96%. Depozitele la termen ale firmelor au fost semnificativ mai mici aproximativ 666 milioane de lei în moneda națională și 213 milioane în valută, însă cu dobânzi mai ridicate, de până la 4,59% în lei.

Pe segmentul populației, depozitele la vedere au totalizat circa 5,4 miliarde de lei în lei și 74 milioane în valută, cu dobânzi sub 1%. În schimb, depozitele la termen au ajuns la peste 2 miliarde de lei în moneda națională, remunerate cu o rată medie de 5,48%, și aproape 700 milioane în valută, la 1,28%.

Datele mai arată că cele mai atractive pentru persoane fizice rămân depozitele pe termene medii și lungi, unde dobânzile depășesc 5,5% în lei. În același timp, pentru companii, lichiditatea imediată primează, ceea ce explică ponderea mare a depozitelor la vedere, chiar dacă acestea sunt mai slab remunerate.