Goșu, despre alipirea Transnistriei la Rusia: Oligarhii de acolo nu vor să se aleagă praful din miliardele de dolari

În contextul recentelor declarații ale opozantului de la Tiraspol, Chenadie Cioba, privind intenția Transnistriei de a cere alipirea la Federația Rusă, cunoscutul istoric român, Armand Goșu, specializat pe spațiul ex-sovietic, aduce în atenție aspecte importante legate de aceste afirmații.

Armand Goșu subliniază că astfel de declarații nu trebuie luate în serios, deoarece nu reflectă realitatea politică și interesele reale ale părților implicate. Acesta menționează că Transnistria nu va solicita alipirea la Rusia, iar scenariile în acest sens sunt folosite de mașina de propagandă a Moscovei pentru a genera confuzie și a alimenta tensiuni în regiune.

Potrivit opiniei lui Goșu, oligarhii care controlează afacerile în Transnistria, inclusiv conglomeratul Șerif și liderul separatist Krasnoselski, nu au interesul să riște miliardele lor de dolari sau să se confrunte cu sancțiunile adoptate de Occident împotriva Rusiei. Astfel, alipirea Transnistriei la Rusia nu este o opțiune viabilă din perspectiva acestor actori.

Istoricul îndeamnă la prudență în interpretarea și propagarea unor astfel de declarații și consideră că este important să nu cădem în capcana propagandei rusești. Tema Transnistriei este una sensibilă, atât pentru Republica Moldova, cât și pentru România, și necesită o abordare rațională și echilibrată în vederea menținerii stabilității și securității în regiune.

În final, Armand Goșu subliniază importanța evitării propagării informațiilor nefondate și îndeamnă la prudență și responsabilitate în tratamentul acestor subiecte sensibile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnistria #Chisinau #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale a Moldovei au coborât la 5,198 miliarde de euro la sfârșitul lunii iulie 2026, în scădere cu 18,35 milioane de euro față de nivelul înregistrat la 30 iunie, arată datele BNM.

La sfârșitul lunii iunie, rezervele valutare ale băncii centrale însumau 5,216 miliarde de euro. Diminuarea lunară reprezintă aproximativ 0,35%.

Cea mai mare presiune asupra rezervelor a venit din plățile aferente serviciului datoriei publice externe, care au totalizat 24,35 milioane de euro.

Deprecierea valutelor care intră în componența rezervelor le-au au redus cu 12,9 milioane de euro.

Totodată, plățile efectuate de Ministerul Finanțelor au însumat 1,85 milioane de euro, iar ieșirile nete din conturile Oficiului de Gestionare a Programelor de Asistență Externă – 40.000 de euro.

Scăderea a fost temperată de veniturile obținute din gestionarea rezervelor valutare, care au ajuns la 12,94 milioane de euro. Intrările nete aferente rezervelor obligatorii în valută ale băncilor licențiate au adăugat 3,06 milioane de euro.

Încasările în favoarea Ministerului Finanțelor au constituit 1,71 milioane de euro, iar operațiunile de swap valutar pe piața internă au avut un rezultat pozitiv de 80.000 de euro. Categoria „alte intrări nete” a contribuit cu 5,92 milioane de euro.

În pofida reducerii din iulie, rezervele oficiale rămân cu 93,47 milioane de euro peste nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2025.

Activele externe nete au constituit 5,173 miliarde de euro la 31 iulie, diminuându-se cu 18,34 milioane de euro într-o singură lună. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, acestea sunt mai mari cu 98,44 milioane de euro.

#rezerve #euro #BNM