Rolul MAI în implementarea proiectului „Consolidarea managementului riscurilor de dezastre și rezilienței R. Moldova”

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) va deține rolul de entitatea responsabilă de gestionarea și monitorizarea procesului de implementare a proiectului „Consolidarea managementului riscurilor de dezastre și rezilienței Republicii Moldova” (P504278) pe care țara noastră urmează să-l implementeze.

„Proiectul va fi derulat cu implicarea directă a Ministerului Afacerilor Interne, fiind finanțat de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD – Banca Mondială). Recent țara noastră a elaborat proiectul Planului de angajament social și de mediu, care va servi ca baza principală pentru desfășurarea programului în conformitate cu rolurile entităților implicate în acest proces. Planul stabilește măsurile și acțiunile semnificative pe care Republica Moldova le va efectua și le va pilota. Planul va stipula, după caz termenele acțiunilor, mecanismele instituționale, măsuri și acțiuni din sfera de personal, de formare, de monitorizare, raportare și gestionare a reclamațiilor”, informează reprezentanții MAI.

Ministerul Afacerilor Interne are următoarele atribuții conform planului stabilit:

pregătește și transmite către Banca Mondială rapoarte periodice,
raportează orice incident sau accident legat de proiect,
face evaluarea și gestionarea riscurilor și impacturilor sociale de mediu,
adoptă și pune în aplicare un cadru de management de mediu și social pentru proiect,
asigură asistența tehnică în organizarea studiilor de fezabilitate și consolidarea capacităților, precum și altor instruiri.

Totodată, conform proiectului planului de angajament, Ministerul Afacerilor Interne va determina în decurs de cel mult 60 de zile, de la data întrării în vigoare a Planului, entitățile relevante și responsabile de desfășurare a proiectului, privind etapele stabilite în conformitate cu procedurile managementului muncii.

„Planul de angajament va include activități de gestionare a deșeurilor periculoase și nepericuloase, precum și a celor electronice. MAI va stabili măsuri de utilizare eficientă a resurselor de prevenire și gestionare a poluării cu elaborarea planurilor de acțiuni necesare. Acestea prevăd și măsuri care trebuie să fie întreprinse în cazul emisiilor sonore și de pulberi, generare de deșeuri electronice și deșeurilor de construcții.

Realizarea planului de angajament prevede asigurarea, de către subdiviziunile Ministerului Afacerilor Interne a sănătății și a siguranței rutiere, dar și a măsurilor menite pentru asigurarea sănătății și siguranței comunității, în urma evaluării riscurilor și impacturilor specifice pentru comunitate, care decurg din activitățile Proiectului. Aspectul este legat de prevenirea riscului afluxului de forță de muncă, bolile transmisibile legate de prezența forței de muncă, situații de urgență”, se mai arată într-un comunicat al instituției.

Pentru reușita proiectului, Ministerul Afacerilor Interne în comun cu Ministerul Apărării vor elabora un plan de formare pentru lucrătorii din cadrul proiectului cu detașarea formatorilor specializați din cadrul Ministerului Apărării.

Instruirile vor fi pe teme de sănătate și securitate la locul de muncă, de prevenire și reacționare la situații de urgență.

#rolul #MAI #proiect

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața mondială a petrolului intră într-o nouă zonă de risc, iar traderii avertizează că rezervele care au ținut sub control scumpirile sunt aproape epuizate. În aceste condiții, orice nouă perturbare a transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz ar putea duce la noi scumpiri ale petrolului și carburanților.

Reluarea confruntărilor dintre Statele Unite și Iran a afectat din nou traficul prin Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute de transport al petrolului din lume. Înainte de izbucnirea conflictului, prin această zonă tranzitau aproximativ 20 de milioane de barili de petrol și produse petroliere pe zi, echivalentul unei cincimi din consumul mondial.

Potrivit Financial Times, aproape trei sferturi din cele aproximativ 400 de milioane de barili eliberați din rezervele strategice în prima etapă a crizei au fost deja utilizați. Astfel, statele dispun de o marjă mult mai redusă pentru a interveni în cazul unei noi escaladări.

Și Fondul Monetar Internațional atrage atenția că, până la sfârșitul lunii mai, peste 1,1 miliarde de barili de țiței nu au mai ajuns pe piața internațională din cauza perturbărilor provocate de conflict. Volumul este echivalent cu aproximativ zece zile de consum mondial și depășește pierderile înregistrate în aceeași etapă a crizei petroliere din 1973, a războiului Iran-Irak și a Războiului din Golf.

După armistițiul temporar din luna iunie, exporturile statelor din Golf reveniseră la peste 80% din nivelul de dinaintea războiului. În ultima săptămână însă, acestea au coborât din nou sub 50%, până la aproximativ 11 milioane de barili pe zi, potrivit estimărilor Goldman Sachs.

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite încearcă să redirecționeze o parte din exporturi prin conducte și terminale aflate în afara Strâmtorii Ormuz, însă capacitatea acestora nu este suficientă pentru a înlocui complet transporturile blocate. Irakul și Kuweitul rămân printre statele cele mai afectate, având puține alternative pentru exporturile de petrol.

Pe fondul acestor tensiuni, petrolul Brent s-a tranzacționat miercuri la 84,95 de dolari pe baril, cu peste 15% mai mult decât înainte de izbucnirea conflictului, iar petrolul american WTI a închis la 79,60 dolari pe baril. Goldman Sachs estimează că Brent ar putea depăși pragul de 110 dolari pe baril în ultimul trimestru al anului dacă exporturile din Golf nu își revin.

Escaladarea situației vine după ce Statele Unite au reimpus blocada navală asupra porturilor iraniene și au lansat noi atacuri asupra unor obiective militare din apropierea Strâmtorii Ormuz. În replică, Iranul a amenințat că va bloca și alte coridoare de export din regiune, avertizând că petrolul și gazele vor fi exportate „fie pentru toată lumea, fie pentru nimeni”.

Traderii avertizează că, fără o soluție diplomatică, orice nou atac asupra unui petrolier, terminal sau conducte s-ar putea reflecta rapid în prețul carburanților, în costurile transporturilor și în inflația mondială.

#rezerve epuizate #criza de petrol