Afacerea cu gaz a Rusiei a intrat la apă, după încercarea de îngheța Europa. 56,2 mil. de euro

Încercarea eșuată de a „îngheța” Europa pentru a convinge Occidentul să facă concesii în problema Ucrainei continuă să ruineze Gazprom. La sfârșitul anului 2023, compania care operează cele mai mari rezerve de gaze de pe planetă a contabilizat pierderi din activitatea de bază, potrivit raportului companiei citat de MoscowTimes.

Gazprom a pierdut 291 de miliarde de ruble (echivalentul a 3 miliarde de euro) în anul din producția și vânzările de gaze, adică a suferit o pierdere de 5,6 miliarde de ruble (echivalentul a 56,2 milioane de euro) în medie în fiecare săptămână.

În mod oficial, compania a raportat un profit net anual de 695,6 miliarde de ruble (echivalentul a 7 miliarde de euro), dar este pe deplin asigurat prin primirea de dividende din participarea la alte companii, notează Serghei Aleksashenko, fostul vicepreședinte al Băncii Centrale, iar acum membru senior la Brookings Institution. În valoare de 895,2 miliarde de ruble, Gazprom a adus acțiuni la Gazprombank, grupul de asigurări SOGAZ, Novatek și Gazprom Neft, ale căror profituri au fost folosite pentru a „petici” bugetul monopolistului de gaz.

Potrivit rapoartelor, în ultimul an, veniturile Gazprom au scăzut cu o treime, profitul operațional cu 80%, iar fluxul net de numerar – diferența dintre intrările în conturi și ieșirile – s-a ridicat la doar 55,9 miliarde de ruble. Drept urmare, Gazprom nu a reușit să restabilească în mod semnificativ „perna de numerar”: în 2022 s-a micșorat de 6 ori, de la 1,473 trilioane la 247 miliarde de ruble, iar în 2023 a crescut cu 74 de miliarde modeste.

Comparativ cu nivelurile de dinainte de război (185 miliarde de metri cubi în 2021), exporturile Gazprom s-au triplat. Livrările către Europa au scăzut la 28 de miliarde de metri cubi, nivelul din a doua jumătate a anilor 1970. Dar producția Gazprom s-a ridicat la doar 404 miliarde de metri cubi și s-a dovedit a fi cea mai mică în cei 34 de ani de existență a companiei. Față de 1990, când Ministerul Industriei Gazelor din URSS a fost transformat într-o corporație de stat a gazelor, Gazprom a pierdut o treime din producție, adică aproape 200 de miliarde de metri cubi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #business #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova trebuie să creeze reguli „clare și lejere” pentru mediul de afaceri, dar și să sancționeze prompt orice încălcare, a declarat ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, în cadrul evenimentului Reinvent Moldova 2.0 organizat de grupul media Realitatea.

Oficialul a subliniat că rolul statului este să faciliteze accesul companiilor pe piață, funcționarea și chiar ieșirea din piață, însă în același timp autoritățile trebuie să intervină rapid acolo unde apar nereguli, inclusiv pe baza evaluării riscurilor. Cu toate acestea, ministrul a recunoscut deschis că Republica Moldova nu se află încă la nivelul de dezvoltare dorit.

„Nu suntem acolo unde ne-am dorit. Nu suntem la nivelul de prosperitate despre care vorbim”, a spus Osmochescu, explicând că efectele reformelor implementate în ultimii ani nu se văd imediat, ci abia după doi-trei ani.

Ministrul a punctat că, deși progresele există și „ce s-a făcut, s-a făcut foarte frumos”, acestea nu sunt suficiente pentru a genera un impact economic rapid într-o țară mică, expusă presiunilor geopolitice dintre Est și Vest.

În același timp, oficialul a reafirmat direcția strategică a țării, subliniind că Republica Moldova a ales ferm calea europeană, considerată singura capabilă să aducă prosperitate reală populației.

Potrivit lui, autoritățile se află acum într-o etapă critică. Or, după implementarea rapidă a reformelor, accentul trebuie mutat pe cheltuirea eficientă a fondurilor și valorificarea oportunităților oferite de planurile de creștere economică.

Osmochescu a evidențiat și obiectivele ambițioase ale Chișinăului. Este vorba de semnarea tratatului de aderare la Uniunea Europeană până în 2028 și obținerea statutului de stat membru până în 2030, mizând pe ritmul accelerat al reformelor și pe sprijinul extern fără precedent.