Odată cu aderarea la UE, moldovenii vor avea acces liber pe piața muncii europene. Cine va lucra în Republica Moldova?

16 Sept. 2024, 08:37
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
16 Sept. 2024, 08:37 // Actual //  bani.md

Aderarea la Uniunea Europeană va solicita din partea mediului de afaceri eforturi suplimentare pentru menținerea angajaților în țară. De această părere au fost invitații emisiunii „Consens Național” de la Rlive TV, Eduard Gurin, președinte de comitet al Asociației Businessului European, și Sergiu Iurcu, consilier principal al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova. Potrivit lor, pentru a evita exodul forței de muncă autoritățile trebuie să adopte și să pună în practicăm mai multe directive europene pentru protecție socială și ocuparea forței de muncă.

Reprezentantul sindicatelor a declarat că astăzi Republica Moldova se confruntă cu un deficit de angajați, mai ales pentru muncile necalificate. Odată cu libera circulație a lucrătorilor, lipsa forței de muncă se va agrava dacă țara nu va fi pregătită pentru aderarea la Uniunea Europeană.

„Noi vom avea un flux de forță de muncă doar atunci când vom avea salarii și condiții de muncă decente. Toate acestea depind de climatul investițional, crearea locurilor de muncă, de stabilitatea din țară și interesul pentru investitori. Dacă vor fi toate acestea realizate, atunci va fi și un interes din partea europenilor pentru piața forței de muncă din Republica Moldova”, a declarat Sergiu Iurcu, consilier principal al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova.

Pe de altă parte, Eduard Gurin a afirmat că în timp ce principiile legate de libera circulație a salariaților pe teritoriul Uniunii Europene avantajează angajații, pentru angajatori acestea pot fi adevărate provocări.

„Cel mai mare impediment în această tranziție este că angajatorii vor avea doar de suferit deoarece piața muncii din Republica Moldova nu este atractivă pentru cetățenii din Uniunea Europeană. Asta înseamnă că vom pierde forța de muncă pe care și așa nu o avem și vom fi nevoiți să atragem angajați din alte state, altele decât cele europene”, a explicat Eduard Gurin, președintele de comitet al Asociației Businessului European.

Republica Moldova urmează să negocieze 35 de capitole pentru aderarea la Uniunea Europeană. Unul dintre acestea ține de libera circulație a lucrătorilor prevede că cetățenii ai unui stat membru al Uniunii Europene au dreptul de a lucra într-un alt stat membru. Lucrătorii migranți trebuie tratați în același mod ca și lucrătorii naționali în ceea ce privește condițiile de muncă, avantajele sociale și fiscale.

 

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.